Icoana Maicii Domnului „Lidianca” de la Mănăstirea Neamț este considerată cea mai veche și mai frumoasă icoană care se află pe cuprinsul României.

Ea a fost comandată de către Sfântul Gherman, în anul 665, fiind copie a icoanei Maicii Domnului ce se afla în Lida din anul 35. Pe spatele icoanei este zugrăvit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care s-a născut în Lida.

Când Sfântul Gherman a ajuns în Țara Sfântă, el a văzut icoana Maicii Domnului de pe stâlpul bisericii din Lida - Lodd. Tradiția și unele vechi însemnari arată că această icoană a fost pictată prin minune pe un stâlp al bisericii din Lida. Biserica din Lida a fost ridicată în cinstea Maicii Domnului, iar pe când Sfinții Apostoli Petru și Ioan propovăduiau prin aceste părți, ei au rugat-o pe Maica Domnului să binecuvinteze biserica și să o sfințească prin venirea ei. Maica Domnului i-a trimis înainte și, ajungând ei în biserică, au văzut chipul Maicii Domnului nepictat de mână omenească. Botezându-se mulți, Maica Domnului s-a veselit cu duhul și a dat icoanei puterea facerii de minuni.

Sfântul Gherman a adus copia icoanei cu el în Constantinopol atunci când a devenit patriarh, și a oferit-o Mănăstirii Heleopatra.

La începutul persecuției iconoclaste a împăratului Leon al III-lea, în anul 714, icoana Maicii Domnului a fost ascunsă, iar în anul 716 a fost trimisă în secret de către Sfântul Gherman la Roma, Papei Grigorie al III-lea.

Icoana Maicii Domnului a fost așezată timp de 106 ani în Basilica „San Pietro” din Roma. După învingerea iconoclaștilor, Papa Serghie al II-lea a readus icoana în Constantinopol. Icoana a fost întâmpinată la intrarea în Constantinopol de Sfânta Împărăteasă Teodora, însoțită de Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului, și popor mult din Imperiul Bizantin. Apoi, icoana a fost reașezată în Mănăstirea Heleopatra.

În jurul anului 1400, împăratul Manuel al II-lea Paleologul a trimis trei icoane în semn de recunoștință a Imperiului Bizantin, față de Voievodatul din Moldova:

Una pentru Voievodul Alexandru cel Bun – icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, care a fost așezată în Mănăstirea Bistrița, Neamț, România.

Una pentru soția sa, Neacșa (numită în unele scrieri Ana) – icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost așezată în Mănăstirea Agapia, Neamț, România.

Una pentru Mitropolitul Iosif Mușat – icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care a fost așezată în Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava, cunoscută sub denumirea de Biserica Mirăuți.

Biserica Sfântul Gheorghe – Mirăuți din Suceava se afla în apropierea Curții Domnești și a îndeplinit rolul de Catedrală Mitropolitană a Moldovei, între anii 1402-1522.

Icoana Maicii Domnului a stat în biserica Sfântul Gheorghe până în anul 1415, când a fost dusă și așezată în Mănăstirea Neamț, unde a și rămas de atunci.

În timpul unei invazii a turcilor care îi urmăreau pe eteriști, icoana a fost îngropată din iunie 1821, până în octombrie 1822, împreună cu alte obiecte de valoare, într-o poiană tainică de pe Muntele Rusu, pentru a fi protejată.

Astăzi, pe locul în care a fost îngropată icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu se află Schitul Icoana Veche.

Între anii 1844-1845, icoana a fost ferecată într-o îmbrăcăminte de argint aurit, ornamentată cu pietre prețioase, în timpul starețului Neonil (†1853).

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț este cinstită în Biserica Ortodoxă Română pe data de 9 iulie, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 24 mai 2018.

Propunerea a fost formulată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, și a fost aprobată înscrierea ei în calendar începând cu anul 2019.

Frumusețea icoanei este cu adevărat tulburătoare. Imaginea de mai jos a fost realizată recent, când i s-a dat jos temporat ferecătura, pentru a i se verifica starea în care se găsește.