Gaura de foraj de la Kola este cea mai adâncă groapă terestră, măsurând 12.261 m adâncime.
Groapa este rezultatul unei săpături făcute de experţii URSS, într-un proiect ambiţios prin care se dorea să se ajungă cât mai aproape de miezul Pământului.
Ideea a fost propusă în anul 1962 şi repartizată Consiliului ştiintific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pamântului şi pentru Foraje de Mare Adâncime. Trei ani mai târziu a fost ales şi locul pentru foraj, la zece kilometri vest de oraşul Zapolyarny.
Pe 24 mai 1970 a început forajul în Peninsula Kola, fiind folosite un "Uralmash-4E" şi un "Uralmash-15000" ca instrumente.
Recordul anterior era deţinut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, cu 9.583 metri.
La cea mai mare adâncime, temperaturile din groapa forată depăşesc 180 de grade, aproape dublu faţă de estimările specialiştilor, fapt ce a făcut imposibilă continuarea forajului. Lucrul a fost oprit integral în anul 1992.
Înainte de acest proiect, geologii puteau numai face presupuneri despre compoziţia scoarţei terestre. Cantitatea de date ştiinţifice obţinută a fost fără precedent.
Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproximativ o treime din scoarţa continentală baltică, estimată la 35 de kilometri grosime.
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri a fost lipsa unei tranziţii de la granit la bazaalt, la o adâncime de 3-6 kilometri. Roca fusese fracturată şi era saturată de apă, însă aceasta apă, spre deosebire de cea de la suprafaţă, provenea din minerale.
Însă cea mai spectaculoasă descoperire a fost detectarea unor "microfosile" reprezentând 24 de specii vechi de peste 2 miliarde de ani.
Recomandările noastre
