Ce se întâmplă cu serviciul militar obligatoriu în România. De ce țara noastră a ales o formă diferită

Paradă Ziua Națională. Sursa foto: INQUAM/ George Călin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este avută în vedere în acest moment, subliniind că statul român a optat deja pentru o alternativă funcțională: serviciul militar voluntar, plătit de stat.

Șeful statului a explicat că măsurile adoptate de România în domeniul apărării trebuie analizate în raport cu poziționarea geografică și cu realitățile de securitate din regiune, făcând o distincție clară între relațiile cu statele vecine și vecinătatea cu Federația Rusă.

De ce nu este luată în calcul revenirea la armata obligatorie

Nicușor Dan a precizat explicit că serviciul militar obligatoriu nu se află pe agenda autorităților române, respingând ideea unei reveniri la acest sistem. Potrivit președintelui, România a ales o formulă diferită, care permite consolidarea capacităților militare fără impunerea obligativității.

„Nu se pune problema de așa ceva în acest moment. Dar, în urmă cu trei luni, în România a fost instituit un serviciu voluntar: cei care doresc pot fi plătiți de statul român pentru această activitate și pot rămâne în interiorul structurilor militare ale României”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că acest serviciu voluntar oferă o opțiune celor care doresc să se implice în activități militare, fără a introduce constrângeri pentru restul populației. Măsura este deja în vigoare și face parte dintr-un set mai larg de politici de securitate adaptate contextului actual.

Serviciul militar voluntar, o alternativă deja funcțională

Potrivit explicațiilor oferite de șeful statului, serviciul militar voluntar a fost instituit în România în urmă cu aproximativ trei luni. Acesta permite cetățenilor interesați să participe la activități militare, fiind remunerați de statul român, și să rămână integrați în structurile militare.

Obiectivul principal al acestei inițiative este consolidarea capacității de apărare a României, într-un mod flexibil, adaptat nevoilor actuale ale armatei. Prin acest mecanism, autoritățile urmăresc să atragă personal motivat, fără a recurge la măsuri coercitive.

Nicușor Dan a indicat că această abordare este preferabilă în actualul context regional. Asta chiar dacă presiunile de securitate sunt reale.

Contextul regional și vecinătatea cu Rusia

Președintele României a explicat că deciziile în materie de securitate sunt influențate direct de mediul geopolitic din regiune. El a făcut o comparație între situația unei țări care are vecini stabili și cea a unui stat care se află în proximitatea Rusiei.

„Acesta este și motivul pentru care România sprijină Ucraina. Una este să ai un vecin cu care te înțelegi și alta este să ai ca vecin Rusia; în acest context, și cheltuielile tale se schimbă”, a afirmat Nicușor Dan.

Sprijinul pentru Ucraina și implicațiile pentru securitatea României

În același context, Nicușor Dan a reiterat poziția României privind sprijinul acordat Ucrainei, explicând că acesta este legat direct de interesele de securitate ale statului român. Potrivit președintelui, situația din regiune impune o abordare pragmatică, axată pe prevenirea riscurilor și pe protejarea populației.

Șeful statului a arătat că măsurile adoptate nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un cadru mai larg de cooperare europeană și euroatlantică, în care fiecare stat își ajustează politicile în funcție de amenințările percepute.

De ce România nu doboară automat dronele rusești

Întrebat dacă România evită să doboare drone rusești din teamă, Nicușor Dan a respins această interpretare, explicând că deciziile de acest tip sunt luate în urma unor analize complexe de oportunitate și risc.

„Nu e vorba să ne temem, e chiar o decizie de oportunitate. Trebuie să punem în context. Nu suntem singura ţară care a avut drone şi nu suntem singura ţară care nu le-a dat jos. Am avut drone deasupra aeroporturilor prin Europa, nu a tras nimeni după ele. Polonia a dat patru jos din 19, restul de 15 au zburat pe acolo”, a declarat președintele.

Riscurile implicate în doborârea dronelor

Nicușor Dan a explicat că doborârea unei drone nu este o decizie simplă și poate genera riscuri suplimentare, mai ales atunci când aceasta se află în apropierea zonelor populate sau a frontierelor.

„Când ai o dronă la 500 de metri de graniţa cu Ucraina, în funcţie de poziţia din care loveşti, poţi să loveşti Ucraina. Dacă ea zboară deasupra unei localităţi nu poţi să tragi ca să loveşti acolo. Sunt multe situaţii”, a afirmat președintele.

Acesta a precizat că, în astfel de cazuri, autoritățile trebuie să ia în calcul nu doar neutralizarea amenințării, ci și protejarea populației civile și evitarea unor incidente cu efecte colaterale grave.

Cine ia decizia finală în astfel de situații

Potrivit șefului statului, în România decizia de a doborî o dronă aparține comandantului misiunii, care evaluează în timp real contextul și riscurile. Nicușor Dan a subliniat că există multiple ramificații ale acestor decizii, unele dintre ele fiind de natură publică, altele ținând de informații clasificate.

„Sper să nu mai avem drone, dar dacă vom avea şi dacă nu punem în pericol pe locuitori şi să facem mai mult rău, veţi vedea drone doborâte în România. Sunt multe ramificaţii pe acest subiect, unele publice, unele de secret militar”, a declarat președintele.