Papa Francisc. Sursa foto: Facebook/Vatican News
Din cuprinsul articolului
Într-o perioadă în care Papa Francisc se află internat în spital din cauza unei pneumonii severe, întreaga lume catolică este în stare de alertă. Moartea unui Papă ar declanșa un mecanism bine cunoscut de tradiții și proceduri care se află în continuare în vigoare la Vatican, unele dintre ele datând din perioada Romei antice.
Tradițiile funerare pentru un Papă
Moartea unui Papă este urmată de o serie de ritualuri precise, care implică unele dintre cele mai vechi tradiții ale Vaticanului. Deși Papa Francisc a optat pentru o înmormântare mai modestă, fără fastul tradițional, procesul de confirmare a decesului și începerea ritualurilor de doliu sunt bine reglementate.
Conform tradiției, la confirmarea morții Papei, camerlengo-ul, un funcționar important al Vaticanului, este responsabil pentru verificarea decesului. În prezent, această funcție este deținută de cardinalul Kevin Farrell. Chiar dacă acest ritual este în mare parte simbolic, se spunea că în trecut, acest reprezentant al Vaticanului ar fi avut îndatorirea de a lovi ușor capul Suveranului Pontif cu un ciocan de argint, un mit care a fost de mult timp infirmat de Vatican.
De îndată ce decesul este confirmat, sigiliul papal, folosit pentru documentele oficiale ale Papei, este distrus, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo-ul va anunța moartea pontifului Colegiului Cardinalilor, iar ulterior, lumea va fi informată printr-o declarație oficială a Vaticanului.
Perioada de doliu și ceremoniile
După moartea Papei, urmează o perioadă de doliu de nouă zile, cunoscută sub numele de Novendiale. În această perioadă, Italia declară de obicei doliu național. Trupul Papei va fi expus în Bazilica Sfântul Petru, unde credincioșii din întreaga lume, inclusiv lideri și demnitari, vor veni să își aducă omagiile. Deși în trecut Papei îi erau aduse omagii pe un catafalc, Papa Francisc a ales un sicriu deschis, fără fastul obșnuit.
De asemenea, tradiția de îmbălsămare a fost abandonată de mult, iar corpul Papei va fi îngropat într-un sicriu simplu din lemn și zinc, în conformitate cu dorințele sale.
Tradițional, papii sunt înmormântați în Grotele Vaticanului, criptă situată sub Bazilica Sfântul Petru, loc de odihnă pentru aproape 100 de suverani pontifi, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, care a renunțat la papalitate în 2013 și a decedat în 2022.
Cu toate acestea, Papa Francisc a ales un alt loc pentru a-și găsi liniștea veșnică. În 2023, el a declarat că dorința sa este ca locul final de înmormântare să fie Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre cele mai importante biserici pentru el și un loc pe care l-a vizitat frecvent. Astfel, el va deveni primul papă din ultimele decenii care va fi înmormântat în afacerea Vaticanului.
Vatican / Sursa foto: Dreamstime
Sede vacante: Timpul de tranziție
După moartea Papei, Vaticanul intră într-o perioadă de tranziție cunoscută sub numele de sede vacante, ceea ce înseamnă că „scaunul este vacant”. În această perioadă, conducerea Bisericii Catolice trece temporar la Colegiul Cardinalilor, care nu poate lua însă decizii majore până la alegerea unui nou Papă.
În acest interval, Vaticanul se concentrează pe organizarea procesului de alegere a noului Suveran Pontif.
Alegerea unui nou Papă
Alegerea unui nou Papă este un proces secret și închis, desfășurat în Capela Sixtină. Conclavul, adunarea cardinalilor care vor alege succesorul, este un eveniment închis publicului, cu jurământul de confidențialitate dat de fiecare cardinal. Doar cardinalii sub 80 de ani sunt eligibili să voteze.
Procesul poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de numărul de runde de vot necesare pentru a ajunge la un consens. Când un nou Papă este ales, anunțul este făcut de un reprezentant al Colegiului Cardinalilor, care rostește „Habemus Papam” de la balconul Bazilicii Sfântul Petru, iar noul papă iese pentru a se adresa mulțimii.
După alegerea unui nou papă, acesta va purta o haină albă, își va alege un nume papal și va ține primul său discurs public. Începând de atunci, acesta va prelua conducerea Bisericii Catolice, având un rol important nu doar în definirea învățăturii religioase, ci și în politica mondială, ca mediator în conflicte internaționale și lider spiritual al celor aproximativ un miliard de catolici din întreaga lume.
