Americanii îi spun NIVO, Europa il ştie sub numele de Nicolae Voiculeţ, romanii îl cunosc mai puţin decât merită. Este considerat unicul continuator al naistului Gheorghe Zamfir, fiind singurul care a reuşit să se apropie de sunetul maestrului său. Ţine naiul în mana de la 14 ani şi a uitat cu desăvârşire dacă el a ales muzica sau muzica l-a ales pe el, pentru că prima oară s-a urcat pe o scenă când avea doar 5 ani.

A concertat pe toate continentele lumii şi a fost decorat de către Preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul "Meritul Cultural în Grad de Cavaler". A cântat într-o singură zi în faţa a 67 de preşedinţi de stat, iar aplauzele lor încă îi răsună în urechi.      Nicolae Voiculeţ e un artist care face muzica pentru că doar aşa îşi imaginează viaţa. Nu-şi aminteşte exact ce l-a determinat să înveţe să studieze  naiul, dar a făcut tot ce a putut pentru a ajunge la perfecţiunea visată. Pentru el,  naiul este un  instrument sacru, e un instrument primitiv şi vechi, un instrument nemodificat de peste 6000 de ani. De la maestrul său, Gheorghe Zamfir, a învăţat să cânte cu naiul la 10 cm distanţă de perete, pentru că sunetul să se întoarcă în urechea lui cât mai curat, exact ca într-un studio muzical. Şi a studiat mii de ore, pentru că mai târziu, deşi nu ajunsese la vârsta de 30 de ani, înfiinţa la Chicago prima şcoală de nai din Statele Unite.      Dacă în ceea ce priveşte muzică, Nicolae Voiculeţ nu are regrete, ci doar amintiri plăcute, doar obstacole pe care le-a trecut fără să se uite înapoi, în viaţa personală, artistul are multe goluri de umplut. Este unul dintre puţinii oameni care recunosc şi ştiu exact din prima secundă când sunt întrebaţi, ce anume ar schimba în viaţa lor dacă ar putea  da timpul înapoi. În urmă cu mai puţin de un an, Nicolae Voiculet şi-a pierdut tatăl, care pentru el, a venit parcă prea devreme : "Mi-aş tăia o mână, doar pentru că tata să mai trăiască puţin…" Şi poate că lipsa tatălui, pe care o resimte cu atâta durere, acum că este şi el tatăl unei fetiţe, l-au adus pe Nicolae Voiculeţ la altă concluzie asupra tinereţii sale. "Dacă aş putea să dau timpul înapoi, aş creşte toţi copiii pe care i-am trimis în ceruri… Că nu numai ele făceau avortul, şi eu le încurajăm. Am spus multor femei să facă avort pentru că nu-mi doream să trăiesc cu ele, dar acuma îmi pare rău de acei copii…I-aş creşte pe toţi". Şi dacă mai era nevoie, Nicolae Voiculet demonstrează că poate şoca prin sinceritate nu numai ca artist, ci şi ca om.