Curtea de Conturi a găsit mai multe nereguli în instituțiile care îi judecă pe români.

În urma unor controale la instituții precum DIICOT și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Conturi a găsit nereguli substanțiale. Procurorii acestor două instituții ar fi folosit banii din flagrante fără a face deconturi sau raportări exacte despre cheltuirea banilor.

Curtea de Conturi a găsit la CSM nereguli în organizarea și conducerea evidențelor contabile, efectuarea greșită a unor cheltuieli pentru organizarea concursurilor și examenelor, dar și deficiențe referitoare la gestionarea resurselor umane.

De exemplu, au fost stabilite, prin acte administrative emise de ordonatorul principal de credite al CSM, indemnizații de încadrare mai mari, în 2018, pentru unii salariați și pentru perioade anterioare anului 2018, prin utilizarea unor valori de referință sectoriale mai mari decât cele aflate în plată în perioada respectivă.

Astfel, pentru aceștia s-a stabilit o datorie în valoare de 3.474.000 lei, din care au fost efectuate plăți în cuantum de 1.541.000 lei. Suma datorată de instituție salariaților a fost de 1.932.000 lei la sfârșitul lui 2018, însă ea nu a fost înregistrată ca atare în conturile contabile și raportate în situațiile financiare.

Consiliul a efectuat plăți din bugetul de stat pentru plata cu ora, în sumă de 413.000 lei, membrilor comisiilor de concurs corespunzătoare concursurilor sau examenelor, altele decât cele de admitere, în condițiile în care acestea se puteau suporta din venituri proprii.

La Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inspectorii au descoperit, în urma controalelor, că nu s-au respectat prevederile legale în ceea ce privește semnarea de către persoana căreia i-a fost delegată calitatea de ordonator de credite a documentelor întocmite în vederea avansării sumelor în lei și valută pentru organizarea acțiunilor privind constatarea infracțiunilor flagrante de corupție, respectiv procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, căruia i s-a delegat această calitate prin ordin al procurorului general, ci au fost semnate de către persoana care ocupă funcția de manager economic.

„S-a constatat că din totalul de 82.000 lei, reprezentând, conform situațiilor financiare întocmite de MP-PÎCCJ – aparat propriu, plăți ale cheltuielilor efectuate cu organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante în perioada 2016-2018, doar suma de 7.600 lei a fost plătită pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de către MP-PÎCCJ – aparat propriu, restul sumei de 74.300 lei reprezentând plăți pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante de către alte instituții, și anume de parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunal – instituții publice cu personalitate juridică aflate în structura MP-PÎCCJ, ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari și terțiari de credite”, arat[ raportul.

Inspectorii Curții de Conturi a României au mai descoperit că la DIICOT, s-au dat zile de concediu de odihnă suplimentare.

„Conform actelor normative în vigoare referitoare la organizarea și funcționarea DIICOT, în perioada 2016-2018, la nivelul entității s-a constituit anual, la dispoziția procurorului-șef al DIICOT, un depozit pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora.

Din examinarea documentelor s-a constatat faptul că, deși prin ordin al procurorului-șef a fost stabilit modul general de gestionare și utilizare a depozitului, la nivelul Departamentului economico-financiar nu a fost elaborată o procedură operațională conform normelor legale în vigoare, cu privire la controlul intern care să țină cont și de specificitatea acestei activități, având drept consecințe: – neînregistrarea operațiunilor economice referitoare la transferarea calității de titular de avans către procurorul de caz, precum și la descărcarea de obligațiile calității de titular de avans de către acesta, ca urmare a încasării, respectiv justificării sumelor avansate în vederea organizării acțiunilor de flagrant, așa cum s-a prevăzut în ordinele emise de procurorul-șef; – organizarea în mod defectuos a evidenței contabile referitoare la depozitul constituit pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, așa cum s-a prevăzut și la art. 9 (1) din ordin.

Procedând astfel, există riscul restituirii unor sume mai mici către bugetul de stat, situațiile financiare trimestriale nu reflectă realitatea plăților efectuate, nefiind raportate, iar cele de la finele anului nu oferă siguranța unei imagini fidele în ceea ce privește utilizarea depozitului”, scrie în raport.

Tot la DIICOT, printre nereguli s-a găsit și ridicarea sumelor din trezorerie în perioada 2016-2018, efectuată în lipsa referatului motivat prevăzut de art. 3 (1) al Ordinului procurorului-șef al DIICOT nr. 14/2007. Este de menționat faptul că sumele trecute pe cheltuieli nu au putut fi verificate, deoarece evidența contabilă nu a fost organizată corespunzător.

„Conform calculelor efectuate de către șefului Serviciului financiar salarizare, contabilitate, buget, control financiar preventiv și angajamente bugetare, în suma raportată ca fiind cheltuită au fost incluse și alte cheltuieli decât cele prevăzute, și anume comisioanele bancare aferente operațiunilor de transfer prin Bancpost/Banca Transilvania, în condițiile în care acest cont este deschis pe numele managerului economic.

Adresele semnate de către procurorul-șef al DIICOT, prin care se dispune Departamentului economico-financiar și administrativ alocarea/încasarea sau trecerea pe cheltuieli a fondurilor aferente depozitului constituit pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor, documente aferente perioadei 2016-2018, nu au fost înregistrate la registratura departamentului, nu au fost opisate, arhivate, unele dintre acestea nefiind nici îndosariate”, potrivit raportului, informează Gazeta de Cluj.