Ce au descoperit arheologii sub clădirea Universității din București. Primele săpături au început în 2017

Sursa: Facebook/ Muzeul Curtea Veche

În Curtea Universității din București, arheologii au făcut mai multe descoperiri impresionante. Săpăturile începute în 2017 sunt realizate de specialiști de la Muzeul Municipiului București și Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București.

Astfel, ruinele bine conservate a două clădiri au fost descoperite în curtea Universității București, iar în primii doi ani de săpături au fost scoase la suprafață zidurile clădirilor construite de foști domnitori.

Arheologii au găsit zidurile clădirii ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar și din Academia „Sfântul Sava” ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694.

Descoperire spectaculoasă în curtea Universității din București

De asemenea, în curte s-au găsit și ruinele a două clădiri de dimensiuni mari, care erau aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti.

Putin sacrifică un nou pion la prezidențialele din Republica Moldova

Cătălin Hideg rămâne sub control judiciar. Măsura e definitivă

„Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu știm cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puțin o reparație majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată”, potrivit reprezentanților Muzeului Curtea Veche.

Ruinele zidurilor vechi vor putea fi atinse și văzute de vizitatori

Pentru a nu da uitării descoperirile, cercetătorii au anunțat că un proiect prin care oamenii vor putea veni să vadă și să atingă zidurile vechi, este pus în implementare.

„Munca arheologilor de la Muzeul Municipiului București a scos în evidență faptul că istoria și trecutul nu au fost îndepărtate prin construcția Palatului Universității. Descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificație. Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universității și ale educației. O moștenire, o oază de liniște în mijlocul orașului ce trebuie înțeleasă și prețuită, în ciuda rezistenței și a presiunii venite dinspre spațiul urban”, se mai arată în postare de pe Facebook a Muzeului.