Pentru că nu sunt venituri sufi ciente la buget, tariful gazelor creşte în septembrie. Baza de calcul a TVA ar putea fi extinsă
Scăderea TVA la alimente, reduceri de impozite printr-o cotă progresivă generoasă, creştere economică de peste 1% în 2012. Majoritatea aşteptărilor frumoase cu care Guvernul Ponta a întâmpinat vizita Fondului Monetar (FMI) au fost spulberate ieri. Cu creionul pe hârtie, FMI a ajuns la concluzia că nu este loc de TVA redus. În unele cazuri, taxa trebuie chiar să crească. Şi impozitele pe imobile pot creşte. Iar din septembrie se majorează tarifele la gaze, pentru că aşa se întâmplă când nu aduci suficiente fonduri la buget. Sunt noutăţile prezentate ieri de Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI. Cresc preţurile la gaze De Vrijer a anunţat că a convenit cu guvernul o creştere cu 5% a tarifelor la gaze pentru populaţie şi cu 10% pentru companii, de la mijlocul lui septembrie. Anunţul a fost o surpriză, în condiţiile în care calendarul de creştere a tarifelor la gaze nu prevedea vreo majorare în acest an. Însă şeful delegaţiei FMI a explicat că sunt şanse să atingem un deficit bugetar sub 3% din PIB, la finele anului, dar pentru asta veniturile bugetare trebuie majorate, mai ales că Guvernul şi-a asumat două cheltuieli importante: revenirea salariilor bugetarilor şi restituirea CAS-ului reţinut la pensii. Bază extinsă de impozitare Mai mult, deşi Guvernul Ponta anunţase că va încerca să obţină acordul FMI pentru relaxarea fiscală, Fondul este de părere că baza de impozitare poate fi extinsă. Surprinzător, tocmai în cazul TVA, taxa pe care guvernul voia să o reducă. "Dacă se măreşte baza de calcul a TVA şi se închid portiţele de scăpare de la plata TVA, atunci veniturile colectate cresc, iar taxa poate că ar putea fi redusă. Pentru taxe este în general mai bună o rată mai mică, pe care să o plătească toată lumea, decât o taxă mare, care să nu fie plătită", a spus de Vrijer. România are în prezent o cotă redusă de TVA de 9% pentru servicii turistice şi de 5% pentru achiziţii imobiliare. Totodată, Fondul nu susţine reducerea TVA la alimente, până la un procent de 9%, aşa cum a propus Guvernul Ponta. "Nu susţinem scăderea TVA la alimente. Nu este clar cum îi va ajuta reducerea TVA pe fermierii afectaţi de secetă. Mai degrabă trebuie oferită o subvenţie. Este doar un transfer de bani către aceia care lucrează în respectivele sectoare", a spus de Vrijer. Însă, dacă va fi vorba de schimbări la nivelul taxelor, acestea nu vor apărea în 2012, ci poate la anul, a completat acesta. 5% este procentul de creştere a preţului gazelor pentru populaţie, de la 15 septembrie Banii de la investiţii se duc în datorii Ţinta de 3% din deficit va trebui să cumuleze în acest an şi arieratele companiilor de stat. Pentru ca bugetul să nu fie încărcat de datoriile statului, vor fi luaţi bani de la investiţii. "Se va emite o ordonanţă pentru a permite guvernului să mute resurse dinspre investiţii pentru plata arieratelor", a spus Erik de Vrijer, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, ieri, la conferinţa de presă de la finalul misiunii. Iunie 2012 era deadline-ul pentru vânzarea unor participaţii minoritare la mai multe companii de stat. Targetul nu a fost însă atins, amânarea proceselor de privatizare şi reducerea arieratelor fiind, de altfel, principalele obiective pe care România nu a reuşit să le îndeplinească în acordul cu Fondul, de la o misiune de evaluare la alta. "Nu avem o prioritate privind privatizările companiilor publice. Dar pentru unele este singura soluţie. Va rezulta astfel capital pentru investiţii. Trebuie reduse arieratele acestora", a spus şeful delegaţiei FMI. Guvernul a convenit cu Fondul ca, în perioada următoare, să fie selectat consultantul pentru listarea a 5% din Transgaz şi să fie ales totodată un consultant pentru privatizarea Oltchim. Nici 1% creştere economică în 2012 Politicul trage în jos economia. A fost primul lucru menţionat de Erik de Vrijer în conferinţa de presă. Concret, certurile politice scumpesc euro şi costul de finanţare al ţării. Iar când, ca stat, ai în spate acumulată o datorie consistentă în valută, îţi va fi extrem de greu să o rambursezi la un curs de schimb care a crescut spectaculos, a atras atenţia şeful misiunii FMI. "Dacă situaţia politică se va calma, atunci este loc pentru aprecierea leului", a mai spus el. Trei luni de criză politică au fost suficiente pentru ca FMI să-şi reducă estimările privind evoluţia economiei. Dacă la vizita trecută stătea în picioare prognoza de 1,5%, verdictul de ieri a fost altul: nu mai mult de 0,9%, în 2012. Contrar guvernului, care încă mizează pe un nivel de 1,2%. Ţintă prea ambiţioasă Analiştii financiari nu sunt nici ei la fel de optimişti ca oficialii. Potrivit Melaniei Hăncilă, economist şef al Volksbank, România nu va înregistra o creştere mai mare de 0,5% în 2012. Cătălina Molnar, economistul şef al RBS România, estimează un avans de 0,7%. În urma consultărilor cu FMI, ex-ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, spunea că autorităţile vor trebui, cel mai probabil, să îşi revizuiască ţinta. "(Ţinta este n.r.) În jur de 1,1-1,2%, dar este sub semnul întrebării. Este posibil ca în toamnă ea să fie revizuită dacă nu se continuă cu investiţii", a declarat acesta. Conform primelor estimări, PIBul din perioada aprilie-iunie a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu primele trei luni din 2012.
Recomandările noastre
