Curtea Constituţională critică faptul că Guvernul, fără să mai aştepte pronunţarea sa pe legea prin care se excludeau de la controlul constituţionalităţii hotărârile Parlamentului, a adoptat o OUG cu conţinut identic, comportament calificat de CCR drept neconstituţional şi abuziv.
„Din examinarea prevederilor articolului unic din legea criticată şi a prevederilor articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2012, Curtea constată că acestea consacră o soluţie legislativă identică, având exact acelaşi conţinut normativ.  În aceste condiţii, Curtea subliniază că soluţia aleasă de Guvern, de a adopta, cu  puţin timp înainte ca instanţa de contencios constituţional să se pronunţe asupra  constituţionalităţii Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992, o  ordonanţă de urgenţă, care preia integral conţinutul normativ al legii criticate, pune în  discuţie comportamentul neconstituţional  şi abuziv al Guvernului faţă de Curtea  Constituţională”, precizează CCR.
CCR explică în deciziile prin care a declarat ca inadmisibile sesizările privind înlocuirea Robertei Anastase şi a lui Vasile Blaga că revocarea nu poate fi supusă controlului Curţii, iar judecătorii nu pot fi arbitri ai conflictelor din Parlament.
 „Curtea Constituţională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru şi nici nu are rolul unei instanţe de apel pentru soluţionarea unor diferende sau neînţelegeri între persoane ce au calitatea de parlamentari”, se comunică în decizia CCR.
În plus, Curtea Constituţională susţine că hotărârile în cauză privind revocarea din funcţie a lui Anastase şi Blaga sunt "acte juridice individuale" ce nu pot fi supuse controlului exercitat de CCR, "deoarece nu privesc probleme de drept, ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale”.
"Înlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problemă de  constituţionalitate pe care Curtea Constituţională să poată fi solicitată a o tranşa", şi-au argumentat decizia judecătorii Curţii Constituţionale.
În cazul deciziei CCR asupra revocării din funcţia de preşedinte al Senatului a lui Vasile Blaga, trei dintre judecătorii Curţii au făcut opinie separată: Iulia Motoc, Aspazia Cojocaru şi Mircea Ştefan Minea. Aspazia Cojocaru este judecătorul CC care a declarat că a fost ameninţat înaintea deliberărilor asupra deciziei, cu privire la votul pe care urmează sa-l dea.

CCR:Trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum

Curtea Constituţională constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
"Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poate exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunţe cu privire la sancţionarea sau nu a Preşedintelui României, având posibilitatea demiterii sau menţinerii acestuia în funcţie", se mai arată în document.
În această dimineaţă, conform unui comunicat de presă al CCR, instituţia a trimis Monitorului Oficial, spre publicare, decizia privind neconstituţionalitatea Legii privind organizarea, desfăşurarea referendumului, decizia asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României şi decizia din 27 iunie asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, care a stabilit că în problema reprezentării României la Consiliul European, preşedintele este cel îndreptăţit să participe.
CITIŢI ŞI:

  • CCR a trimis Monitorului Oficial, spre publicare, deciziile privind referendumul 
  • Lanţul cauză-efect al blocării CCR
  • INADMISIBIL: Guvernul ignoră decizia Curţii Constituţionale. CCR a invalidat şmecheria lui Ponta şi Antonescu
  • Sebastian Lăzăroiu: Decizia CCR a arătat clar lovitura de stat