Curtea Constituţională (CCR) dezbate, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost transmisă de şeful statului către CCR pe 1 aprilie.

„Ţinând cont de faptul că forma legii transmise la promulgare este una ulterioară procedurii de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528/17 iulie 2018 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 676 din 3 august 2018) şi având în vedere faptul că Parlamentul a adoptat o serie de reglementări care sunt contrare şi excedează limitelor deciziei menţionate, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, susţine Klaus Iohannis în sesizare, precizând că Parlamentul i-a transmis această lege în vederea promulgării pe 23 martie.

El aminteşte că în iunie anul trecut a sesizat această lege la CCR. Şeful statului menţionează în sesizare că decizia CCR a avut ca efect redeschiderea procedurii de reexaminare a legii de către Parlament pentru punerea de acord a prevederilor neconstituţionale cu decizia instanţei constituţionale.

Şeful statului precizează că în varianta iniţială legea prevedea că centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale se organizează cu personalitate juridică, iar forma retransmisă la promulgare stabileşte că acestea sunt persoane juridice. El arată că Parlamentul a eliminat sintagma structură din textul referitor la această prevedere, menţionând că legislativul nu avea deschisă calea reexaminării acestor dispoziţii.

Preşedintele Iohannis indică faptul că lipsesc unele prevederi asupra cărora CCR a decis că sunt constituţionale, respectiv cele de la art. I pct. 1 referitoare la modificarea art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011. În acest caz, şeful statului spune că Parlamentul şi-a depăşit limitele reexaminării.

„Considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 528/2018 şi prin jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, înfrângând în acest mod voinţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanţei constituţionale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele şi dispoziţiile obligatorii ale deciziilor Curţii Constituţionale se impun cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept. De aceea, ţinând cont de aceste argumente, cât şi de cele anterior expuse, considerăm că legea criticată a fost adoptată şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie”, spune şeful statului.

Tot miercuri, CCR mai discută și sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea OUG 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 23/2008 referitoare la pescuit şi acvacultură.

În sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, şeful statului preciza că pe 27 martie Parlamentul i-a trimis în vederea promulgării această lege, amintind că pe 5 aprilie anul trecut a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra acesteia, care a fost admisă.

„Considerăm că prin modul în care Parlamentul a înţeles să adopte Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 312/2018 se încalcă prevederile art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, această lege încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1)-(3) şi ale art. 45 coroborat cu art. 135 din Constituţie”, susţinea preşedintele Iohannis în sesizare.

În opinia lui, legea supusă controlului de constituţionalitate contravine prevederilor art. 147 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, întrucât aceasta a fost adoptată, în procedura reexaminării, cu ignorarea şi a jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale în ipoteza constatării neconstituţionalităţii în ansamblu a unei legi.

Şeful statului susţinea că dispoziţiile de la art. I pct. 7 şi art. I pct. 12 din legea supusă controlului de constituţionalitate nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.

El arăta că art. I pct. 7 din legea dedusă controlului de constituţionalitate prevede că „terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinaţie agricolă, cu obligativitatea menţinerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării”.

„Considerăm că atribuirea directă a concesiunii afectează interesul public prin eliminarea posibilităţii de a fi depuse mai multe oferte şi de a obţine cea mai mare redevenţă în urma concurenţei dintre ofertanţi. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de excepţie de la regimul general al concesionării bunurilor proprietate publică stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică pentru o singură categorie de beneficiari nu respectă principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparenţa, tratamentul egal, proporţionalitatea, nediscriminarea şi libera concurenţă”, spunea Iohannis.

Iohannis a criticat şi prevederile art. I pct. 12 din lege care introduce un nou alineat conform căruia personalul de pază, respectiv personalul organizaţiilor vânătoreşti, este împuternicit să sancţioneze faptele ce constituie contravenţii şi să constate infracţiunile piscicole.

Preşedintele Iohannis precizează că această împuternicire contravine prevederilor din Codul de procedură penală.

De asemenea, şeful statului consideră că prevederea este lipsită de claritate şi poate da naştere unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, prin împuternicirea personalului organizaţiilor vânătoreşti de a sancţiona faptele ce constituie contravenţii şi excluderea asociaţiilor şi organizaţiilor de pescuit, responsabile în mod firesc de paza, controlul şi exploatarea resurselor acvatice vii şi a activităţilor din domeniul piscicol.