Numărul cazuri de violență domestică a crescut în România, iar autoritățile ar putea fi obligate să schimbe Codul Penal, pentru binele victimelor. În alte țări din UE, legea este mult mai strictă.

În primele opt luni ale acestui an, numărul cazurilor de violență domestică înregistrate în România a sărit de 38.000. Multe victime se tem să le spună autorităților ce s-a întâmplat. Dar de la 1 octombrie a intrat în vigoare Convenția de la Istanbul. Legile ar putea deveni mai stricte în țara noastră.

Documentul trebuie aplicat în toate țările UE după ce Curtea Europeană de Justiție a fost de acord cu cererea Comisiei Europene ca UE să adere în bloc. Au fost și state care nu vor să accepte, printre care Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia. Acestea consideră că violența este o problemă, dar nu vor să încurajezecăsătoriile între homosexuali.

Aderarea în bloc a țărilor UE va permite aplicarea la nivel comunitar a normelor obligatorii pentru combaterea violenței de gen.Toate statele vor fi obligate să efectueze schimbări legislative impuse de aderarea UE ca bloc la convenţie.

„Convenția de la Istanbul – Convenția privind prevenirea și combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței Domestice – a fost adoptată de Consiliul Europei – 46 de state membre – în anul 2011 și deschisă spre semnare și ratificare în același an. E în vigoare cu privire la România din 1 septembrie 2016, țara noastră angajându-se prin această ratificare să incrimineze orice act sexual sau de natură sexuală neconsimțit (art. 36 din Convenție)“, a explicat Mihaela Ghirca-Bogdan, avocat, colaboratoare a Asociației GRADO, membră a Rețelei VIF.

Numărul cazurilor de violență domestică în România

În România, „în primele opt luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,6%, faţă de primele opt luni ale anului 2022, de la 36.921, la 38.243 de fapte”.

Sursa foto. Pixabay

Intrarea în vigoare a acestei directive ar trebui să conducă și la modificarea definiției violului din Codul Penal. Avocata Mihaela Ghirca-Bogdan consideră că victimele trebuie să fie cât mai protejate.

„Beneficiul pe care ratificarea de către UE l-ar putea avea derivă din actele normative europene care ar putea fi adoptate de UE (directive și regulamente) în diverse domenii. Un exemplu ar fi Propunerea de Directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice potrivit căreia violul ar trebui să fie definit prin raportare la caracterul neconsensual al actului, ceea ce nu este, în prezent, cazul în Codul Penal român.

Intrarea în vigoare a acestei directive privitoare la violența domestică, în forma propusă în prezent, ar trebui să conducă la modificarea definiției violului din Codul Penal“, mai spune avocatul.

Violul, o reală problemă în UE

Unele state deja au venit cu propuneri de modificări ale definiției violului. Printre ele se numără Spania, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Germania. În Spania, agresiunea sexuală este definită ca fiind orice act care atentează la libertatea sexuală a unei persoane, fără consimțământul său. Aici, cei care hărțuiesc femeile riscă să fie închiși ani întregi.

„Legea definește ca fiind agresiune sexuală, printre altele, actele care se manifestă asupra unei persoane lipsite de discernământ. Legea pedepsește orice acte cu caracter sexual cu un minor sub 16 ani pe care minorul le realizează cu o terță persoană sau asupra propriei persoane, la îndemnul autorului; arătarea minorului sub 16 ani de acte cu caracter sexual (minor-martor); contactarea minorului sub 16 ani prin internet, telefon, orice alt mod de comunicare în scopul întâlnirii pentru săvârșirea unor infracțiuni sexuale; contactarea minorului sub 16 ani pentru a-i trimite materiale pornografice“, se arată într-o analiză comparativă asupra vârstei de consimțământ, realizată de Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Grado, potrivit Adevărul.