Procesul Rodicăi Stănoiu cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost strămutat sub pretextul interesului prea mare al presei.

Rodica Stănoiu a descoperit motivul pentru care nu a putut demonstra până acum că nu a făcut poliţie politică în perioada comunistă: ziariştii. Acuzată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) că ar fi turnat la Securitate, Stănoiu a solicitat strămutarea procesului, prin care ea contestă eticheta de poliţie politică, de la Curtea de Apel Bu cureşti la cea din Oradea.

Fostul ministru PSD al justiţiei s-a folosit de faptul că partenerele de viaţă ale ziariştilor Dan Tapalagă şi Cristian Şuţu sunt judecătoare la instanţa pe rolul căreia se află dosarul. Cei doi jurnalişti nu au scris niciodată despre cazul „Stănoiu”. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis totuşi cererea de strămutare a procesului, la aproape patru ani de la debutul său.

„Instanţa timorată”

Pentru a-şi motiva solicitarea de strămutare, Stănoiu a acuzat presiuni din partea mass-media. Prin articole sau prin simpla lor existenţă, câţiva ziarişti ar fi zădărnicit eforturile acesteia de a se dezice de agenta „Sanda”, cea care a semnat 51 de note informative aflate în arhiva CNSAS.

„Instanţa a fost supusă unei presiuni permanente din partea unor reprezentanţi ai mass-media, ai unei aşa-zise societăţi civile şi chiar ai Ministerului Justiţiei (...). În timp, asemenea ma nopere şi-au atins scopul, instanţa sfârşind prin a fi timorată (...)”, se menţionează în cererea de strămutare depusă de Rodica Stănoiu. Miza: expertiză grafologică

Punctul nevralgic în procesul cu CNSAS îl reprezintă, pentru Stănoiu, efectuarea unei a cincea expertize grafologice, prin care să se compare cele 51 de note informative semnate „Sanda” cu documente din dosarul fostului demnitar de la Direcţia Paşapoarte a Ministerului de Interne ceauşist.

Rodica Stănoiu a refuzat însă să accepte pentru comparaţie documentele de la Paşapoarte. Pentru această decizie crucială, instanţa ar fi fost influenţată în primul rând de jurnalistul Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei, care a făcut cerere de a interveni în proces în favoarea CNSAS.

Deşi cererea i-a fost respinsă, acesta a fost prezent în sală la termenul în care instanţa, prin judectoarea Claudia Canacheu, a admis expertiza cerută de CNSAS. Prin simpla lui prezenţă în sală, Toma ar fi influenţat-o decisiv pe judecătoare - se susţine în cererea de strămutare.

„Acuzaţiile de intervenţie şi presiune trebuie, de fapt, citite în oglindă: au existat persoane care au blocat accesul la probe relevante în proces”, spune Mircea Toma, referindu-se la înscrisurile de la Paşapoarte.

Agenta „Sanda”, tot acolo Stănoiu a invocat şi numele jurnaliştilor Dan Tapalagă şi Cristian Şuţu. Motivul: partenerele lor de viaţă sunt judecătoare la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel, unde se judecă procesele CNSAS.

„Aşa cum aveam să descopăr, în rândurile instanţei sunt magistraţi aflaţi în relaţii apropiate (concubinaj, căsătorie) cu persoane înregimentate necondiţionat printre susţinătorii CNSAS (judecăt. Monica Niculescu - Dan Tapalagă, editor-şef Hotnews; judecăt. Alina Şuţu - Cristian Şuţu, ziarist), a căror poziţie îmi era de plano ostilă”, a acuzat Stănoiu. Informaţiile ei sunt inexacte. Cristian Şuţu a lucrat la EVZ până în 2004, în perioada în care Stănoiu era ministru. „Despre Rodica Stănoiu nu am scris decât în calitatea ei de membru PSD sau de ministru. Nu am scris despre procesul cu CNSAS”, arată Şuţu.

Dan Tapalagă, editor coordonator Hotnews, e mai vehement: „Stănoiu are un aparat de poliţie politică ce lucrează pentru urmărirea magistraţilor. Niciodată nu am discutat acasă despre vreun dosar sau despre vreun articol. Mă şochează stilul acesta securistic, care arată că «Sanda» nu a părăsit-o încă pe Rodica Stănoiu”, spune Tapalagă.

STERE LEARCIU

Judecătorul care turna alt judecător

Stere Learciu a fost unul dintre cei care au judecat procesul Rodicăi Stănoiu de la început până s-a schimbat legea CNSAS, în 2008, şi până când a primit el însuşi un verdict de colaborare. El i-a admis Rodicăi Stănoiu expertiza după trei documente de la Institutul de Cercetări Juridice, care, în cadrul unei expertize extrajudiciare, s-au dovedit a fi scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate pe parcursul a trei decenii.

În cazul lui Stere Learciu, CNSAS a cerut strămutarea întrucât, altfel, acesta ar fi fost judecat chiar de instanţa din care face parte: Curtea de Apel Bucureşti. La Constanţa, Learciu a câştigat procesul, iar în aprilie urmează să se judece primul termen în recursul de la Înalta Curte.

Unul dintre judecătorii acestei instanţe, judecătorul Brânzan, a făcut cerere de intervenţie în proces după ce a aflat că Stere Learciu dădea informări copioase Securităţii cu privire la el. Stere Learciu a câştigat totuşi în primă fază întrucât turnătoriile ce vizau strict „atitudini potrivnice regimului”, din definiţia legală a colaboratorului, nu vizau o persoană anume, ci magistraţii în genere. TERGIVERSĂRI

Expertiza care contează

Procesul Rodicăi Stănoiu a trenat în ultimele luni din cauza a două adrese secrete care au ajuns la instanţă de la SRI, respectiv ORNISS. Deşi, potrivit unor surse judiciare, adresele nu conţin nicio informaţie relevantă, acestea au devenit pretextul Rodicăi Stănoiu să ceară recuzarea instanţei care nu are certificat ORNISS.

Pentru că recuzarea nu i-a fost aprobată, Stănoiu a cerut strămutarea despre care refuză să vorbească: „Nu mă întrebaţi nimic de strămutare, nu e o întrebare la care eu să răspund”. „Instanţa de la Bucureşti era ostilă. A decis expertiza după documentele de la Paşapoarte înainte să o întrebe dacă sunt ale ei. Cererea de strămutare era jus tificată, dar a susţinut-o soţul doamnei Stănoiu, care-i man - datar”, spune avocata Alice Drăghici. CNSAS o acuză pe Rodica Stănoiu că a amânat expertiza, refuzând să semneze documentele de la Paşapoarte pentru conformitate, căutând pretexte precum recuzarea instanţei, strămutare, probleme medicale.

51 de note informative a predat Rodica Stănoiu către Securitate, timp de treizeci de ani