Cazul Sebastian Ghiță sau În statul milițienesc român totul este strict secret | ROMANIA LUI CRISTOIU

Cazul Sebastian Ghiță sau În statul milițienesc român totul este strict secret | ROMANIA LUI CRISTOIU

Zilele trecute, nimerind din întîmplare un post de știri muribund, am dat peste un talk-show, cu contraziceri și cu inevitabilă prezență a unei PNListe devenită automat sub măreața conducere a Ralucăi Turcan, un nețărmuit prilej de debitat clișee tîmpite, avînd drept temelie hrănitoare întrebarea:

 A fost prins Sebastian Ghiță sau s-a lăsat prins?

Cum se întîmplă deseori la taifasurile de bodegă care sînt, la televiziunile de știri, talk-showurile, fiecare participant s-a străduit din răsputeri s-o ia cît mai razna în datul cu presupusul. A doua zi, spre stupoarea mea, am constatat că talk-showul de pe Muribund a făcut ceva rating.

Asta înseamnă că problema felului în care a fost prins sau s-a lăsat prins Sebastian Ghiță reprezintă o preocupare pentru opinia publică, dispusă să urmărească cu pasiune orice ipoteză, fie ea chiar și șuie, despre momentul din noaptea de joi, 13 aprilie 2017 spre vineri, 14 aprilie 2017.

Ne puteți urmări și pe Google News

Și alte televiziuni de știri s-au hărnit și se hrănesc din acest moment polițienesc. Lor li se adaugă site-uri, ziare, radiouri, bloguri, toate gata să-i trîntească un talk-show despre Sebastian Ghiță. Cînd se simte nevoia unui bobîrnac dat ratingului sau tirajului.

Numărul talk-showurilor pe acest subiect s-au înmulțit după ce, recent, purtătoarea de cuvînt a Președinției a declarat că Klaus Iohannis a fost și este în continuare informat despre fiecare moment din Operațiunea prinderea și aducerea în țară a lui Sebastian Ghiță.

Cazul Sebastian Ghiță reprezintă, din punct de vedere constituțional, un caz strict polițienesc.

Un cetățean al României s-a sustras măsurii de arestare preventivă fugind din țară. S-au declanșat atunci, în chip automat, procedurile tipice pentru depistarea, prinderea și aducerea lui în țară. Din punct de vedere constituțional, nu vedem nici un temei pentru ca șeful statului să fie ținut la curent cu mersul operațiunii, mai ales că purtătoarea de cuvînt nu ne-a dezvăluit cine-l ține la curent: Ministra de Interne, șeful și protectorul ministrei, Liviu Dragnea, șeful IGP, șefa DNA, șeful Operativului de la SIE, Poliția Sîrbă, NSA, care știe totul despre Sebastian Ghiță.

Dincolo de aceste chestiuni văzute în România disprețului absolut față de Lege și mai ales față de Legea poreclită și fundamentală, rămîne adevărul că dezvăluirea purtătoarei de cuvînt ne-a explicat într-un fel de ce opinia publică de la noi contiuă să fie interesată de prinderea lui Sebastian Ghiță ca de o deja enigmă postdecembristă. Și cum se întîmplă cu orice enigmă postdecembristă, momentul din noaptea de 13 spre 14 aprilie 2017 dă naștere la o completitudine exemplară de ipoteze:

De la cea a intervenției SIE în această Operațiune polițienească, pînă la cea potrivit căreia Sebastian Ghiță s-a lăsat prins.

Indiscutabil, ca și în cazul altor prinderi faimoase – Nicolae Popa, Omar Hayssam – la un moment dat, vom afla că n-a fost o simplă Operațiune polițienească de prindere a unui urmărit prin Interpol, ci una complexă, condusă chiar de Klaus Iohannis, în care s-au implicat puternic și Serviciile secrete de la noi.

Cum se explică transformarea unei simple operațiuni polițienești întro mare enigmă postdecembristă care alimentează întrebări și ipoteze cu duiumul?

Pe 21 aprilie 2017, seara, cu puțin înainte de ora 21, pe Champs-Elysées a avut loc un atentat terorist.

Momentul a fost de îndată mediatizat de televiziunile din Franța și din lumea întreagă.

La nici o oră după atentat, cînd se strînseseră deja suficiente date pentru a satisface cît de cît nevoia opiniei publice de informare, a descins la fața locului pentru a ține o conferință de presă în direct. În limita posibilităților date de păstrarea secretă a unor date vitale pentru anchetă, răspunsurile purtătorului de cuvînt au satisfăcut întrebările pe care și le punea opinia publică. Acțiunea purtătorului de cuvînt se definește prin două note:

1) S-a străduit să răspundă tuturor întrebărilor puse de opinia publică prin intermediul presei.

2) A oferit informații, prin conferința de presă în direct, întregii prese din Franța.

Ulterior, atît purtătorul de cuvînt, cît și alți responsabili din Franța – de la ministerul de Interne pînă la procurorul general – au ținut conferințe de presă transmise în direct.

Nu numai în cazuri de atacuri teroriste, dar și în cazuri care țin de Poliție în alte locuri ale lumii, de cum se produc evenimente deosebite, responsabilii cu ordinea țin conferințe de presă în direct.

E deja familiară românilor de la televiziuni imaginea șerifului cu pălărie care dă lămuriri presei despre o crimă comisă sau despre capturarea unui urmărit general. Prinderea lui Sebastian Ghiță a fost un moment de interes public, prin nimic deosebit de cele amintite mai sus. De la momentul prinderii sau mai precis al anunțului privind prinderea au trecut, iată, aproape trei săptămîni. În dimineața de vineri, 14 aprilie 2017, s-a transmis presei de către Ministerul de Interne următorul Comunicat:

În urma activităților investigative complexe și a informațiilor furnizate de Direcția Operațiuni Speciale și Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, în cursul acestei nopți, în Belgrad, a fost localizat și reținut, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian.

Mulțumim reprezentanților instituțiilor de aplicare a legii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Muntenegru, Croația, Austria, Italia și Franța, precum și partenerilor interni, pentru cooperarea în acest caz.

Schimbul de date și informații a avut loc prin CCPI, ENFAS și PNR.

În momentul depistării, cel în cauză a prezentat pentru legitimare, documente false, care prezintă însemnele unui stat din U.E.

În prezent, se derulează procedura legala în astfel de situații.

A fost singura informație oficială dată opiniei publice din România de către autoritățile unui stat care se fălește cu transparența democratică. Nici vineri, nici în zilele următoare, nu s-a ținut conferință de presă în direct de către un responsabil român pentru a răspunde întrebărilor legitime ale presei.

Potrivit Comunicatului, localizarea și reținerea inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian au avut loc „în urma activităților desfășurate de Poliția Română”.

Poliția română are un șef al cărui nume îmi scapă, pentru că el n-a apărut pînă acum în fața presei.

Nu era normal ca șeful IGP sau oricine din Poliția Română responsabil de Operațiune să țină o conferință de presă în direct în care să răspundă întrebărilor puse de întreaga presă?

Răspunsul trimite la o ciudățenie petrecută după anunțul de vineri:

Lămuriri despre operațiune a dat opiniei publice ministrul de Interne, Carmen Dan.

După cum era de așteptat în România ștăbimii balcanice, ministra a ținut să-și ia singură partea de reclamă oferită de moment.

De ce să apară la televizor șeful IGP sau purtătoarea de cuvînt a Ministerului de Interne? și nu șefa lor, distinsa Carmen Dan.

Să zicem însă că pînă la urmă n-are importanță cine oferă răspunsuri. Important e ca aceste răspunsuri să fie date.

Au îndeplinit intervențiile lui Carmen Dan exigențele unei comunicări într-o democrație, cum se întîmplă cu intervențiile din alte țări? Răspunsul e negativ.

Intervențiile lui Carmen Dan au fost tipic românești, cu vădite nuanțe PSD-iste:

1. Ministra n-a răspuns întregii prese, ci doar televiziunile unor televiziuni, fie de televiziunea de casă ale PSD, fie televiziunii cu care au voie să se pună bine.

2. Ministra n-a dat nici un răspuns la întrebările ridicate de momentul de la Belgrad, de la cum și unde a fost prins Sebastian Ghiță pînă la cum și unde a fost surprins pentru fotografia ajunsă în presa română.

Sărăcia informațiilor nu ține de nevoia de discreție a lui Carmen Dan.

Ține de faptul că subordonații care i-au dat informațiile cerute de ea sînt milițienii.

Și milițienii au considerat și consideră că tot ce fac ei e secret de stat. Chiar și cînd citesc cu dificultate.