La doi ani de la înfi orătoarea crimă care a oripilat întreaga lume, „Evenimentul zilei” vă dezvăluie asemănarea izbitoare dintre cazul criminalului în serie român și cel al britanicului Colin Pitchfork. Acum 27 de ani, englezul a violat, sugrumat și ucis două fete și a primit aceeași sentință ca ilfoveanul care a curmat viața studentei Yurika Masumo: închisoare pe viață.

În urmă cu doi ani, o crimă teribilă care a avut loc în România a înfiorat întreaga lume. Tânăra studentă japoneză Yurika Masumo, de 20 de ani, venită, pe 15 august 2012, pentru prima oară în România, era violată și ucisă de un recidivist, Nicolae Vlad, la puțin timp după aterizarea pe Aeroportul „Henri Coandă”, din Otopeni, județul Ilfov.

Șefa Laboratorului de Genetică al Institutului Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici”, dr. Ligia Bărbării, a explicat reporterilor „Evenimentului zilei” că asasinul român a ucis în același mod cu celebrul Colin Pitchfork, primul criminal în serie din lume dovedit cu ajutorul amprentei genetice ADN, în anul 1987.

Cazul britanicului a revoluţionat lumea criminalisticii. De 27 de ani încoace, anchetatori din toată lumea au reuşit să rezolve crime neelucidate, să scoată nevinovaţi din puşcărie ori să prindă violatori aflaţi în libertate.

Asemănarea izbitoare între crimele românului și cele ale englezului este predată, ca studiu de caz, studenților la medicină și legiștilor care se perfecționează la INML.

Descoperirea care a revoluționat știința

Criminali precum Nicolae Vlad, ucigaşul studentei japoneze Yurika Masumo, au ajuns după gratii după ce testul ADN au confirmat că ei sunt autorii. Şefa Laboratorului de Genetică al INML „Mina Minovici”, de care depinde soarta a mii de români, doctorul Ligia Bărbării (foto), a dezvăluit pentru EVZ că descoperitorul amprentelor genetice, Alec Jeffreys de la Universitatea din Leicester, a primit premiul Nobel, în urma studiului unui caz asemănător cu cel al lui Vlad Nicolae.

„La sfârşitul anilor '80, Sir Alec Jeffreys, descoperitorul amprentelor genetice, rezolva în faţa justiţiei britanice, în mod spectaculos, un caz de omor. Munca de pionerat în aplicarea tehnicilor ADN în justiţie i-a adus acestuia premiul Nobel şi a fost înnobilat cu titlul de Sir pentru serviciile aduse justiţiei britanice”, a explicat specialistul INML..

Asemănări uimitoare: viol și strangulare

Astfel, în 1987 a fost rezolvat primul caz de omor din lume pe baza amprentelor genetice. Cel incriminat, Colin Pitchfork, un brutar în vârstă de 30 de ani, a fost dovedit ca fiind autorul unui dublu asasinat. Coincidenţa face ca şi Vlad Nicolae să fie incriminat tot pentru două crime. Modul în care a ucis britanicul este, iarăși, aproape identic cu cel al lui Vlad: viol urmat de strangularea victimelor.

Fapta comisă de tânărul de 26 de ani, din comuna Baloteşti, judeţul Ilfov, a fost confirmată de testele ADN. Ilfoveanul a violat și ucis două femei - tânăra japoneză și o bătrână din Balotești. De asemenea, el a violat şi a tâlhărit alte patru femei în vârstă.

Britanicul Colin Pitchfork a ucis două eleve în micul oraş Narborough, din comitatul Leicestershire, în anii 1983 și 1986. Atât criminalul român cât și cel englez au fost condamnați la închisoare pe viață.

Britanicii au arestat un nevinovat

În 1983, Lynda Mann (15 ani) a fost violată și ucisă într-o lizieră de la marginea oraşului Narborough la fel cum a fost descoperită studenta japoneză, omorâtă de Nicolae Vlad, lângă Otopeni. În anul 1986, Zori Ashworth, tot de 15 ani, a fost găsită strangulată și agresată sexual, tot într-o pădure de lângă Narborough. Polițiștii britanici erau convinși că același agresor a comis ambele crime.

Probele de material seminal recuperat din corpul primei victime au arătat că atacatorul ei a avut același tip de sânge ca ucigașul celei de a doua. Principalul suspect a fost un tânăr de 17 ani, localnic. Richard Buckland, labil psihic, a dezvăluit detalii neştiute anterior despre corpul lui Zori Ashworth. În plus, sub presiunea unui interogatoriu, el a spus că ar fi omorât-o pe Zori, dar a negat primul asasinat, cel al Lyndei Mann.

Profesorul salvator

Convinși că adolescentul a comis ambele crime, ofițerii din Leicestershire l-au contactat pe profesorul Alec Jeffreys de la Universitatea din Leicester, care dezvoltase o tehnică pentru crearea de profiluri ADN, pe baza urmelor de sânge. În acest fel, anchetatorii sperau să îl incrimineze pe tânăr și pentru prima faptă.

Jeffreys - împreună cu doctorii Peter Gill și Dave Werrett – publicaseră, în anul 1985, prima lucrare legată de aplicarea profilelor ADN-ului pentru știința medico-legală. Ei au fost primii care au demonstrat că ADN-ul ar putea fi obținut de la petele unei crime, lucru care s-a dovedit vital în acest caz. În anul 1987 a avut loc prima mare operațiune, în masă, de prelevare a ADN-ului. Polițiști și medici au analizat probe de sânge și salivă de la 4.000 de bărbați cu vârste cuprinse între 17 și 34 de ani, care au trăit în localitățile Enderby, Narborough și în Littlethorpe și nu aveau un alibi pentru crime.

În ciuda acestei operațiuni, nu au descoperit pe nimeni cu profilul ucigașului. Aveau să afle și de ce: în august 1987, o femeie l-a auzit pe un coleg de-al lui Colin Pitchfork, Ian Kelly, care s-a lăudat că a dat probe în locul criminalului. Pitchfork l-a convins pe Kelly să dea testul pe motiv că el a a dat deja o probă pentru un prieten care avea o condamnare. Abia după acest episod, polițiștii britanici l-au reținut pe Colin Pitchfork, în septembrie 1987, iar oamenii de știință au descoperit că profilul său de ADN se potrivea cu cel al criminalului. La interogatoriu, Colin Pitchfork a spus că nu a vrut să le omoare pe fete, dar s-a enervat pentru că acestea au vrut să fugă. În ianuarie 1988, Colin Pitchfork a fost condamnat la închisoare pe viață pentru cele două crime.

A treia victimă a lui Nicolae Vlad a murit la spital

Dacă în cazul lui Colin Pitchfork autoritățile britanice au stabilit că acesta a ucis două tinere, în cazul lui Nicolae Vlad criminaliștii români au reușit să demonstreze, cu ajutorul analizelor efectuate în laboratorul de genetică al INML, că ilfoveanul se face vinovat și de moartea unei a treia victime, în urma agresiunii la care a fost supusă. Procurorii Parchetului General au stabilit că, până să o ucidă pe studenta japoneză, Vlad Nicolae a ucis-o, mai întâi, pe bătrâna de 74 de ani, din Balotești. În noaptea de 5-6 august, criminalul a pătruns în casa femeii, care locuia singură, unde, prin constrângere, a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta. Apoi, a ucis-o prin sugrumare.

De asemenea, Vlad Nicolae a violat-o și i-a provocat moartea, în martie 2012, unei bătrâne de 85 de ani. Procurorii Parchetului General au stabilit că, pe 1 martie 2012, în jurul orei 20.30, prin forţarea unei uşi de acces, Vlad Nicolae a pătruns în locuinţa femeii, din București. Apoi, „prin exercitarea de violenţe asupra acesteia”, a deposedat-o de mai multe bunuri - bani şi alimente - şi a întreţinut acte sexuale cu aceasta. După agresiune, victima a rămas spitalizată până la data de 14 aprilie, când a decedat. La finalul anchetei, Vlad Nicolae a fost acuzat de trei crime, patru violuri și o tâlhărie. Trei polițiști de la IPJ Ilfov au fost cercetați, iar Gică Ștefănache, de la Poliția Otopeni, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Vlad Nicolae. Potrivit anchetatorilor, în perioada mai 2010 - august 2012, criminalul a comis mai multe infracțiuni de violență pentru care polițistul a falsificat acte ca să nu ia măsuri.