Cazul Beleri, primarul minoritar grec condamnat de justiția din Albania, a înfierbântat relațiile dintre Atena și Tirana, care și-ar putea pune în pericol parcursul european pe fondul acestui conflict.

După o reacție inițial anemică, Atena a revenit ieri la cazul condamnării de către justiția albaneză a primarului ales al orașului Himara, Fredi Beleri, amintind că eludarea statului de drept are legătură cu perspectiva europeană a Tiranei.

Reacția diplomatică a Atenei la cazul Beleri

Prin formulări atente, surse diplomatice au afirmat ieri că „aplicarea selectivă a hotărârilor judecătorești și anticiparea unor soluţii judecătorești nu sunt în concordanță cu statul de drept” și au adăugat că „aceasta nu este o problemă bilaterală, ci o chestiune de stat de drept, care ţinând de acquis-ul comunitar, constituie o condiție clară pentru progresul procesului de aderare”.

Această amenințare indirectă, dar clară, la adresa perspectivei de aderare a Albaniei la Uniunea Europeană este, evident, în concordanţă cu linia centrală urmată de Atena în ultimele luni și are ca punct principal prezentarea cazului Beleri ca exemplu remarcabil de eşuare a unui stat candidat în respectarea statului de drept, dar și a drepturilor membrilor minorității naționale grecești.

O preocupare cheie în rândul diplomaților cu experiență și al altor observatori, care urmăresc situația din Albania de mulți ani, este dacă va avea efect această formă specială de presiune, care până acum nu pare să-l fi descurajat pe premierul Edi Rama, care este principalul factor din spatele acestui caz extrem de politic. Și asta pentru că Rama pare să mizeze pe faptul că această divergenţă cu Grecia îi aduce în această fază mai multe beneficii politice decât un progres în procesul de aderare care, oricum, va fi lent.

 Albania poate primi veto din partea Atenei

Chiar și în Uniunea Europeană acest caz este considerat prea mic în fața provocărilor generale cărora Europa trebuie să le facă față în următorii ani. Ministrul de stat Makis Voridis a remarcat ieri că Grecia a ridicat problema la nivel european, avertizând că „îngheață procesul de aderare pentru Albania până la restabilirea acestor probleme centrale”.

La întrebarea dacă printre instrumentele de presiune ale Atenei este inclusă și varianta exercitării dreptului de veto, Voridis a răspuns afirmativ. Aceleaşi surse diplomatice au precizat, printre altele, că „în faza de administrare a probelor în procesul celor doi membri ai minorității etnice grecești (a fost condamnat și Pantelis Kokavesis), au apărut contradicții semnificative în ceea priveşte materialul (probator)”, adăugând totodată că „a existat o încălcare a prezumției de nevinovăție din cauza declarațiilor și acțiunilor din afara (sistemului judiciar) care au pledat în favoarea condamnării”.

Cazul Beleri, rezoluție la congresul PPE

Aceleași surse au subliniat disproporția dintre sentința definitivă și „dimensiunea presupusei infracțiuni”, subliniind că în acest fel a fost prelungită menţinerea în arest a primarului ales, în timp ce candidatul învins a ocupat funcția respectivă „în ciuda deciziei judecătorești explicite de acum câteva luni care a dispus înlăturarea imediată” (a ocupantului actual al funcţiei de primar). Sursele diplomatice au reiterat că Atena „monitorizează îndeaproape cazul” și se așteaptă la o „judecare obiectivă reală în a doua instanţă”.

Între timp, ieri, la congresul Partidului Popular European (PPE) de la București, a fost aprobată rezoluția depusă de Noua Democrație cu privire la cazul primarului ales al oraşului Himara.

Rezoluția evidenţiază problemele respectării statului de drept și protecției drepturilor minorităților (în acest caz minoritatea greacă) și a fost susținută de majoritatea celor prezenți la congresul din capitala României, scrie Kathimerini.

(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)