Potrivit legislaţiei fiscale, cazanele comunale sau producătorii particulari de ţuică şi rachiuri destinate vânzării trebuie să funcţioneze într-un antrepozit fiscal şi, prin urmare, să plătească acciza pe alcool. Din vara trecută, inspectorii vamali au obligaţia de a verifica, la sate, cazanele de ţuică, în vederea înregistrării lor la Fisc.

„Noi am făcut o campanie, am discutat cu oamenii de pe la ţară, cu poliţia, cu primarii. Există, din păcate, problema birocraţiei, care impune o serie de acte pe care trebuie să le depună producătorii de ţuică. E nevoie de o autorizaţie eliberată de Ministerul Agriculturii, care să ateste că omul are producţie proprie de fructe, şi o altă autorizaţie de la Direcţia Sanitar-Veterinară, care să arate că acel cazan nu este confecţionat din nu ştiu ce metal care să provoace îmbolnăvirea consumatorului. Aici, de fapt, s-au blocat producătorii de rachiu de la ţară“, a declarat Vasile Şoiman, şeful Vămii din Bacău.

Vameşii vor sigila cazanele pe timpul cât acestea nu produc, urmând a le desigila la momentul începerii producerii de rachiu. La un cazan de tip alambic la care se produc pentru consum propriu maximum 167 de litri de ţuică, cu o concentraţie de 30 la sută alcool pur, se va achita statului o acciză redusă, de 180 de lei.