Arcul de Triumf din Chișinău. sursa: dreamstime
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova are un donator generos în persoana Guvernului României. Indiferent de prim-ministru, de nume sau culoare politică. Dar lucrurile nu sunt foarte transparente, după cum remarcă și deputatul AUR, Petrișor Peiu. O critică îndreptățită.
În 2024, banii care chiar au ajuns la Chișinău ca asistență financiară directă, nerambursabilă vin, în ordine, de la Comisia Europeană (130,8 milioane euro), SUA (87,2 milioane euro) și România (70,57 milioane euro). Vorbim despre plăți efective, nu promisiuni, și doar despre granturi. Fără alte forme de sprijin, inclusiv livrări de energie. Numai că totul este închis într-un dosar secret.
Republica Moldova, promisiuni cu cifre spectaculoase
BERD s-a angajat cu 1 miliard de euro, dar a virat efectiv 36,4 milioane ca granturi. Germania a anunțat 188 milioane, a plătit 25,35 milioane. Japonia a vorbit de 230 de milioane, a trimis 1,9 milioane. Contrastul între anunțuri și sumele intrate în conturi arată diferența dintre retorica de conferință și execuția bugetară.
România a rămas, însă, constantă pe filonul nerambursabil. În 2024: 70,57 milioane euro – bani pe care Chișinăul i-a putut folosi fără povara rambursării. În 2023, România a plătit 59,8 milioane euro, aproape de nivelul Suediai; în același an, SUA și Japonia au virat mai mult (aprox. 152 milioane respectiv 94 milioane). În 2022, tot în jur de 60 de milioane au venit din București – atunci, cea mai mare contribuție dintre țările donatoare.
Dincolo de ierarhii, merită reținută calitatea banilor
Un grant nerambursabil are impact imediat și nu împovărează bugetul Moldovei pe termen lung. De aceea, faptul că România livrează preponderent granturi o așază bine în fotografia utilă a anului 2024, chiar dacă alte state au raportat angajamente totale superioare.
Rămâne însă o întrebare incomodă: de ce Bucureștiul nu comunică transparent aceste cifre? Sumele sunt bani publici, iar contribuabilii ar trebui să vadă, anual și clar, cât s-a promis, cât s-a contractat și cât s-a plătit efectiv, defalcat pe instrumente (granturi, împrumuturi, asistență tehnică). În lipsa unei raportări asumate de Guvernul României, comparațiile le facem apelând la datele publice ale Chișinăului, care publică, an de an, sinteze cu angajamente pe fiecare donator. Acolo vedem, negru pe alb, decalajele dintre anunțuri și execuție, inclusiv în cazul marilor instituții financiare sau al unor capitale occidentale.
De ce contează această transparență
Pentru că Moldova trece de câțiva ani printr-un regim de crize suprapuse – securitate, energie, inflație – iar predictibilitatea sprijinului e la fel de importantă ca mărimea lui. Guvernele planifică reforme, companiile decid investiții, oamenii își fac socotelile. Când granturile vin la timp și sunt anunțate corect, efectul lor se vede în buget, în proiecte și, la final, în viața de zi cu zi.
Concluzia acestui tablou este mai puțin despre clasamente și mai mult despre credibilitate. Iar aici Petrișor Peiu are dreptate..
România a fost, în 2022–2024, un donator consecvent și cu pondere mare a granturilor. E un atu. Următorul pas firesc ar fi ca Guvernul să publice, anual, un raport de asistență externă similar celui de la Chișinău. Promisiuni vs. plăți efective, tipul instrumentelor, destinația banilor. Nu pentru a bifa încă un PDF. Ci pentru a pune pe masă o discuție serioasă despre impact, priorități și cum se vede, concret, solidaritatea dincolo de declarații.
