La reuniunea miniștrilor de Externe din statele membre ale Uniunii Europene, care are loc joi și vineri, 27 și 28 august, la Berlin, Borrell va prezenta opțiunile pentru UE ca urmare a agresiunilor Turciei din ultima perioadă, de la explorările și forările ilegale de gaz în Mediterana de Est, la migrație și implicarea Ankarei în Libia și Siria.

Sancțiunile împotriva persoanelor și a entităților legale vor face parte din pachetul de propuneri, scrie Euractiv.

Atena a solicitat sancțiuni sectoriale împotriva băncilor turcești. Însă, ceea ce propune executivul european „va fi ceva mai mult decât sancțiuni”, a declarat un oficial de la Bruxelles, citat de publicație.

Oficialul a subliniat că Uniunea Europeană a tăiat deja multe dintre fondurile de pre-aderare la UE pentru Turcia și a adăugat că un stat membru a cerut retragerea totală a statului de pre-aderare al Ankarei.

La reuniunea de mâine și poimâine de la Berlin nu se așteaptă luarea unei decizii, ci mai degrabă o discuție aprofundată, mai scrie Euractiv.

Turcia a trimis vasul său, Oruç-Reis, specializat în studii seismice, escortat de vase ale marinei militare turce, să efectueze explorări în apele teritoriale ale Greciei.

Misiunea lui Oruç-Reis trebuia să se încheie pe 23 august, dar Ankara a decis să o prelungească pentru alte patru zile suplimentare, până joi.

Vizitele ministrului german de Externe, Heiko Maas, la Atena și Ankara, în ziua de marți, nu a adus nici un fel de rezultate palpabile.

Grecia spune că Turcia nu este dispusă la un dialog real, în timp ce Turcia a evocat posibilitatea unei acțiuni militare.

„Nu vă asumați nici un risc cu manevre militare, de data aceasta nu va fi nici un accident, de data aceasta se va întâmpla ceea ce trebuie să se întâmple”, a amenințat fățiș ministrul turc de Externe, Mevlut Cavușoglu.

Avertismentul șefului diplomației turce se referea la manevrele pe care forțele armate grecești și cipriote le-au început împreună cu cele franceze și italiene în zona de răsărit a Mediteranei, miercuri, zi în care au convenit și să instituie o forță militară comună în această regiune.

Oficialul de la Bruxelles citat mai sus a ținut să afirme cu claritate că nici un dialog cu Ankara nu va avea loc până când Turcia nu va înceta orice activitate ilegală în Estul Mediteranei.

Se pare că relațiile dintre UE și Turcia au  ajuns la un blocaj total, așa cum a fost descris el de europarlamentara franceză Nathalie Loiseau luna trecută.

„Sentimentul meu este că, deocamdată, nu avem aceleași valori ca regimul din Turcia (…) Problema acum este că s-ar putea să nu avem nici aceleași interese de securitate”, declara ea pentru Euractiv.

Cât de departe este dispusă să meargă UE cu sancțiunile? Nimeni nu poate afirma în acest moment. Însă corespondentul la Bruxelles al Euractiv face o afirmație foarte interesantă: un blocaj total cu Europa ar putea să fie exact povestea de care are nevoie Erdogan pentru a o vinde la el acasă.