Cât de norocos este primarul Sorin Oprescu

Cât de norocos este primarul Sorin Oprescu

Edilul Capitalei a schimbat strategia: în loc să stabiliească recorduri, termină proiectele vechi. Taie panglici.

Poate fi considerat norocos. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a preluat cel mai mare proiect de infrastructură al oraşului, Pasajul Basarab, după ce problemele privind exproprierile erau rezolvate pe jumătate, iar 25% din pod era deja ridicat.

Totodată, pentru că şi legea exproprierilor era rezolvată, a putut începe şi construirea noului Bulevard Uranus, pentru care erau deja făcute toate hârtiile, iar bugetul era asigurat. Astfel, Oprescu nu a mai trebuit să se judece cu proprietarii care stăteau în calea noii artere, pentru că orice proiect de utilitatea publică le dă dreptul autorităţilor să evacueze proprietarii, iar în instanţă se judecă doar pentru valoarea despăgubirilor.

Inaugurează şi recunoaşte că nu e doar meritul lui

Ne puteți urmări și pe Google News

Primarul Oprescu a venit, în 2008, pus pe treabă. În primul an a propus proiecte grandomane, ca în final să aplice strategia: termină ce nu au finalizat alţii. Astfel, după ce a văzut că nu are de partea sa consilierii generali, care îi respingeau pe bandă rulantă ideile "năstruşnice" şi i-o întorceau spunându-i că proiectele sale însemnau "cheltuile inutile", Oprescu s-a reorientat. În 2010 a turat motoarele şi s-a axat pe proiectele începute de foştii primari generali ai Capitalei: Adriean Videanu şi Traian Băsescu.

La pasajul Basarab a pus şi plăcuţă: "Început de Băsescu, finalizat de Oprescu". INAUGURAREA. La pasaj, Oprescu a împărțit gloria cu Traian Băsescu FOTO: AGERPRES

La stadionul Naţional Arena, unde au fost în pelerinaj în jur de 100.000 de chibiţi şi curioşi, n-a mai apărut o placă asemănătoare: "Început de Videanu, terminat de Oprescu".

Lucrări blocate, contracte refăcute

A luat la puricat contractul pentru construcţia pasajului Basarab si cel încheiat pentru refacerea infrastructurii din Centrul Istoric. La pasajul Basarab a cerut justificare pentru chletuieli şi a ajuns să plătească mai mult decât stabilise iniţial, iar în Centrul Istoric a luat cea mai periculoasă decizie: rezilierea contractului. Periculos pentru că spaniolii ar fi avut posibilitatea să ceară despăgubire, dar spre bucuria lui Oprescu nu au făcut-o, au căzut la înţelegere. În Centrul Vechi a fost angajată o altă firmă.

Primarul s-a ocupat şi de problema parcărilor: după 14 ani, Primăria a reziliat contractul cu firma Dalli. Chiar dacă nu a finalizat toate şcolile prin programul BEI, care a fost început de Videanu, majoritatea lucrărilor sunt pe ultima sută de metri. Oprescu n-a apucat nici el să termine 20 de grădiniţe şi rămâne de văzut ce va scrie pe plăcuţele de inaugurare. "Ei (ziariştii - n.r.) vor să vadă sânge pe pereţi. Ei vor să vadă că mă răstesc la asfaltatori, că toţi sunt neserioşi. Putem să-i dezobişnuim şi de această idee." SORIN OPRESCU, primarul general

MEGALOMANIE

Fanteziile unui edil: fântâni uriaşe şi camere video în cimitire

A intrat în cartea recordurilor cu cel mai lung cârnat, cel mai mare tort şi cei mai mulţi Moşi Crăciuni care au fost în acelaşi timp pe străzi. Astfel, în decembrie 2008, primele Sărbători de Iarnă organizate de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, au adus reprezentanţii Cărţii Recordurilor la Bucureşti. Atunci s-au strâns peste 4.000 de Moşi Crăciuni, care au împărţit cadouri bucureştenilor, s-a gătit cel mai mare cârnat - 2.250 de metri - şi s-a ornat şi cel mai lung tort, care a avut de 140 de metri. Acestea au fost primele realizări ale primarului.

REALIZARE. Oprescu a scos 4.000 de Moș Crăciuni pe străzile Capitalei

Vroia să construiască cea mai mare fântână din Europa

Când a văzut că lucrurile megalomanice au priză la bucureştenii, edilul-şef a început să propună tot mai multe asemenea proiecte: fântâni arteziene uriaşe şi chiar bănci cu apă. A pus pe hârtie proiectele, dar aleşii generali ai Capitalei au refuzat să aprobe asemenea investiţii: 8,6 milioane de euro pentru mega-fântâna din parcul Herăstrău şi câteva milioane de euro pentru bâncile cu apă, care urmau să fie amplasate pe bulevardul Regina Elisabeta.

Un alt proiect fantezist şi extrem de costisitor al primarului Oprescu a fost montarea în cimitirele Municipalităţii a unui sistem de camere video în valoare patru milioane de euro. "Nu puteam să-i aprobăm un asemenea proiect. Ne băteam joc de banii bucureştenilor", au motivat mai mulţi consilieri generali refuzul de a vota asemenea idei fanteziste. Citiți și:

  • Autostrada suspendată a lui Oprescu are trei variante. VEZI aici traseele