Cu o populaţie ieșită în stradă și strigând cu foarte forțele "Nu ne vindem țara", Executivul elen merge mai departe cu ideea de a obține 50 de miliarde de euro până în 2015, în urma unui amplu proces de privatizare. Totuși, cât de mult va fi dispus guvernul condus de George Papandreou să lase la preţ pentru a scăpa de găurile negre din buget, în condiţiile în care preţul acţiunilor pe care mizează s-a înjumătăţit în doi ani?

Analiștii economici consultaţi de Reuters spun că prețul acţiunilor la companiile grecești unde statul are participaţii este deja la jumătate față de 2009, iar în condițiile în care investitorii se vor lăsa mult așteptați, guvernul elen se va vedea nevoit, în unele cazuri, să accepte oferte care să nu însemne mai mult de 10% din valoarea companiilor incluse în planul de privatizare.

"Dacă lucrurile nu se schimbă, companiile de stat vor fi imposibil de privatizat sau vor fi vândute pentru doar 10% din valoarea lor", a declarat Stefanos Manos, fost ministru de finanţe şi autorul planului de privatizare a telefoniei mobile din anii '90.

Secretarul special elen pentru restructurarea activelor naţionale și privatizare, George Christodoulakis, este destul de realist privind capacitatea statului de a obține cele 50 de miliarde de euro dorite în urma privatizărilor.

Vindem mai ieftin, dar plătim din datorii "Este adevărat că le-am putea vinde mai ieftin decât în condiţii normale, însă toţi banii obţinuţi vor fi folosiţi pentru plata datoriilor", a declarat Christodoulakis. O primă încercare de a vinde câte ceva din activele statului a fost deja făcută, însă nu a fost încununată de succes.

Scepticismul analiştilor poate fi lesne explicat dacă aruncăm o privire în trecutul nu prea îndepărtat. În zece ani, din 2000 și până în prezent, grecii au reuşit să strângă doar zece miliarde de euro din vânzarea activelor statului, dar numai în doi ani de zile şi-au majorat datoria publică cu 50 de miliarde de euro.

Potrivit The Guardian, Grecia va avea noroc dacă la finalul lui 2015 va strânge din privatizări 20-30 de miliarde de euro, prea puţin pentru o reducere semnificativă a datoriei publice și pentru a-și recăpăta credibilitatea pe piața financiară.

De aceeași părere este și comisarul european pe politici monetare, Olli Rehn. "Sunt de părere că Grecia nu va reuşi privatizarea activelor deținute de stat în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii ani", a declarat acesta, citat de Reuters. Agentia de evaluare financiară Moody's a redus ratingul Greciei la CAA1, un rating care presupune că există șanse de 50% ca statul elen să dea faliment în următorii cinci ani.

De ce companiile grecești nu sunt râvnite de investitori Investiţiile în companiile scoase la privatizare de către guvernul elen sunt văzute de mulţi analişti drept investiții toxice, informează Reuters. Potrivit acestora, pentru a deveni atrăgătoare pentru fondurile de investiții sau pentru oamenii de afaceri, multe dintre societăţile la care statul elen deţine acţiuni trebuie să treacă și printr-un proces de restructurare.

Experții de pe piața bancară consideră că statul va întâmpina serioase dificultăţi în încercarea de a vinde ATE Bank și Postal Savings Bank, deoarece acestea au portofoliul plin de active toxice.

"Niciun investitor nu va dori să aibă de a face cu cele două bănci, dacă portofoliul lor toxic nu va fi redus cu cel puțin 50%", a declarat Tania Gold, analist la UniCredit, citată de Reuters.

Nici energia nu mai atrage De asemenea, grecilor nu le va fi ușor nici să găsească un cumpărător pentru acțiunile deținute la compania PPC, cel mai mare furnizor de energie electrică din ţară. Motivul? Statul încă reglementează prețurile la energia electrică, acestea fiind printre cele mai mici din Europa. Executivul elen intenţionează să reducă în 2012 participaţia sa la compania producătoare de energie de la 51%, la 34%.

Înainte ca investitorii să se aventureze pe piața energetică a Greciei, guvernul va trebui să explice cum va face față compania, începând cu 2013, unor cheltuieli suplimentare în valoare de un miliard de euro ca urmare a necesității achizițonării mai multor certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2).

"Deocamdată, niciun investitor nu se arată la orizont", a declarat Paris Mantzavras, un analist pe energie la HSBC.

Probleme ar putea exista și la vânzarea perlei coroanei grecești: compania de pariuri OPAP, estimată la 4 miliarde de euro.

Căile ferate elene sunt, de asemenea, o provocare serioasă pentru viitorii investitori, în condițiile în care datoriile ajung deja la 10,7 miliarde de euro. Gaura lăsată în bugetul de stat de către companiile feroviare grecești se ridică anual la un miliard de euro.

De asemenea, Grecia a scos la vânzare o parte din insulele sale încă de anul trecut. Prețurile sunt cuprinse între 2 și 15 milioane de euro, potivit The Guardian. Doar 227 din cele peste 1.400 de insule sunt locuite, astfel că viitorii investiori trebuie să ia în calcul și alocarea unor sume importante de bani în infrastructură, de la crearea de porturi, drumuri și până la ridicarea de unități de cazare, înainte de a le înscrie pe harta turistică.

Austeritate "a la greque" Parlamentul grec a adoptat, joi, legea de implementare a măsurilor de austeritate pe următorii cinci ani, care vizează punerea în practică a creşterilor de taxe, reducerilor bugetare, privatizărilor şi disponibilizărilor din sectorul public.

Astfel, Executivul elen s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare cu 28,4 miliarde de euro şi să obţină 50 de miliarde de euro din privatizări, până în 2015, pentru a putea plăti o parte din împrumutul de 110 miliarde de euro obținut de la instituțiile financiare internaționale și de la Uniunea Europeană.

În acest scop, a scos la vânzare acțiunile deținute de stat la 39 de aeroporturi, 850 de porturi, câteva companii energetice, bănci, cazinouri, construcții olimpice, insule. Grecia este dispusă să concesioneze mii de acri de pământ, căi ferate și autostrăzi.

Ce vrea Grecia să vândă şi câţi bani speră să obţină Aeroportul Internaţional Ellinikon (100%) - 5 miliarde euro OTE Group (16%) - 613,6 milioane euro Aeroportul Internaţional din Atena (21%) - 117,8 milioane euro Alimentarea cu apă şi canalizarea Atenei (27%) - 115,5 milioane euro Portul Pireu (75%) - 268,5 milioane euro Portul Salonic (75%) - 109,6 milioane euro PPC (17%) - 382,2 milioane euro Alimentarea cu apă şi canalizarea Salonicului (66%) - 112,7 milioane euro OPAP - 4 miliarde euro Sursa: Stratfor NOTĂ: Lista conține doar o selecție a companiilor strategice a căror valoare este cunoscută și față de care a fost manifestat interes din partea investitorilor