România este o țară cu o istorie bogată. Avem multe castele, care mai de care mai frumoase sau impresionante. În unele dintre ele s-au filmat pelicule devenite celebre în toată lumea, iar unele au rămas în anonimat, fiind astăzi doar ruine. Acest castel nu are doar o poveste impresionantă, ci este de-a dreptul spectaculos.

Persoanele care aleg să petreacă o vacanță în Bușteni sau împrejurimi trebuie să treacă pe lista de vizitat și castelul Cantacuzino. Mai multe linii de nobili români i-au fost proprietari și are o istorie care te va impresiona. În interiorul acestui castel a fost filmat serialul Wednesday, lucru care i-a adus o notorietate și mai mare, cucerind persoane din toată lumea. Chiar dacă este acum extrem de cunoscut, puțini sunt cei care îi știu povestea.

Castelul Cantacuzino a devenit celebru în toată lumea după lansarea serialului Wednesday. Acesta a fost transformat în Academia Nevermore, iar exteriorul său a fost complet schimbat. Actrița care a dat viață personajului principal s-a declarat plăcut surprinsă de locația din România unde s-a filmat o parte din serial.

„E cool fiindcă am filmat la castele adevărate și unul din locurile în care am fost a fost Sinaia și totul părea făcut în Photoshop. Nici măcar nu îmi venea să cred și s-a potrivit foarte foarte bine cu estetica serialului, așa că a fost foarte potrivit”, a declarat Jenna Ortega, cea care o interpretează pe Wednesday Addams.

Măsură obligatorie în toată România. Intră în vigoare la 1 ianuarie 2025

Liga Europa. Hoffenheim - FCSB. Campioana României, meci în premieră cu echipa germană. Ora 19.45

Castelul Cantacuzino l-a inspirat pe regizorul Tim Burton și le-a dat ocazia actorilor americani să descopere frumusețile României. Toți s-au declarat surprinși de locație.

Castelul Cantacuzino, un loc plin de istorie

Castelul din Bușteni a devenit extrem de popular, însă puțini sunt cei care îi cunosc adevărata poveste. Ea a fost locuința uneia dintre cele mai prestigioase familii de nobili din România. Aceștia aveau origini grecești și se lăudau cu descendență bizantină.

Înainte de a fi construit impresionantul castel, în acel loc erau chilii vechi de vânătoare și o casă. Era un loc pentru ca familia Cantacuzino să se odihnească atunci când erau în drum spre Brașov. Prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino a inițiat un ambițios proiect de reconstrucție. El era considerat cel mai bogat om din România în secolul XX, dar era și foarte respectat în lumea politică. A ocupat funcții importante, fiind judecător și chiar prim-ministru.

În anul 1901, a început reconstruirea casei care se afla pe acel teren. Castelul, care a devenit reședința familiei Cantacuzino, a preluat stilul neo-românesc, cu accente orientale și elemente italiene de renaștere. A fost proiectat de Grigore Cerchez, un cunoscut inginer civil și arhitect român.

Cu doi ani înainte ca prințul Gheorghe să moară, castelul Cantacuzino a fost finalizat. A fost și a rămas unul dintre cele mai impresionante locuri din România, care surprinde turiștii.

Ce poți vedea dacă alegi să mergi la castelul din Bușteni

Construcția locuinței Cantacuzino s-a întins pe o perioadă de zece ani. Are o suprafață de aproximativ 3.000 de metri pătrați, iar unele camere au fost păstrate intacte, putând fi văzute și astăzi.

Una dintre aceste camere este Sala Mare de Bal. Acolo sunt 12 portrete în dimensiune naturală, aparținând membrilor familiei. Acestea se află pe o parte a pereților, iar în partea opusă se pot vedea stemele a 27 de familii conectate cu Cantacuzino. Ușile sculptate din stejar autentic, de o calitate înaltă, pot fi văzute și astăzi. Au fost păstrate și geamurile colorate, aduse din Veneția.

Tot în interior, turiștii pot vedea și șemineele decorate cu mozaicuri și foițe din aur. De asemenea, au fost păstrate și o parte din picturile murale realizate de artiștii vienezi.

La exterior se amestecă mai multe stiluri arhitecturale. Este înconjurat de un parc imens cu fântâni arteziene și o cascadă. În acest parc turiștii pot vedea diverse sculpturi și alte ornamente impresionante.

Grădinile luxuriante, sculpturile, elementele de apă și peștera ascunsă în spatele unei perdele de apă sunt câteva dintre cele mai interesante detalii care fac din Cantacuzino un loc atât de special.

Frumusețea ascunde o poveste tragică

Castelul impresionant ascunde între zidurile sale și povestea tragică a celui care l-a construit. Gheorghe Grigore Cantacuzino era, așa cum am mai spus anterior, cel mai bogat om din România din secolul XX. Din acest motiv i se spunea Nababul.

Era descendent al unor voievozi români, dar și al unor împărați bizantini. Tatăl său a fost marele vornic Grigore Cantacuzino.

În timpul studiilor sale la Paris a cunoscut-o pe Zoe Bibescu, fiica domnitorului Gheorghe Bibescu. Aceasta i-a devenit soție în scurt timp, însă a rămas văduv. Ecaterina Băleanu a fost cea de-a doua lui soție. Alături de aceasta a avut opt copii, șase băieți și două fete. Doi dintre copii au murit la vârste fragede.

Prințul Cantacuzino a făcut numeroase donații la spitale și armată, însă a contribuit financiar și la dezvoltarea Bucureștiului. În 1911, Nababul a pus piatra de temelie a Micului Trianon de la Floreşt. Construcția a fost ridicată pentru nepoata sa Alice, după planurile Palatului Trianon de la Versailles.

În 1913, după doi ani de la terminarea impozantului castel din Bușteni, Nababul a murit neașteptat, din cauza unei pneumonii. După decesul său, castelul a fost jefuit, fiind luat din interior tot ceea ce se putea transporta. În perioada comunistă, impunătorul castel a fost transformat, dintr-o coincidență bizară, într-un sanatoriu pentru tratarea tuberculozei.

Castelul Cantacuzino a avut mai mulți proprietari după moartea celui care l-a construit. În cele din urmă, locația a ajuns în posesia unui grup de investitori străini. Aceștia au obținut fonduri europene pentru a readuce castelul la strălucirea de altă dată. El a fost redeschis publicului în 2010. Aici au avut loc concerte, ședințe foto, lansări de colecții, conferințe, nunți și alte evenimente fastuoase, atât în interiorul său, cât și pe frumoasele terase exterioare.