Fostii chiriasi care si-au cumparat locuintele in baza Legii nr. 112/1995 au fost tratati diferentiat de instante.

Procurorul general cere sentinte egale.

Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, a sesizat, ieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) cu un recurs in interesul legii, prin care cere instantei supreme sa stabileasca daca o casa nationalizata care nu a fost retrocedata fostului proprietar, ci cumparata de chirias in baza Legii nr. 112/1995 poate fi vanduta sau nu prin executare silita.

In sesizare, procurorul general sustine ca judecatorii care au respins cererile de executare silita sunt cei care au aplicat corect legea si ca un imobil cumparat de un fost chirias in baza Legii 112 nu poate fi instrainat sub nicio forma.

In opinia sa, intentia legiuitorului a fost aceea de „a exclude orice forma de transfer al dreptului de proprietate” - fie in schimbul unei sume de bani, fie gratuit - pentru a stopa speculatiile imobiliare cu aceste case, cumparate de actualii proprietari nu de pe piata libera, ci in conditii avantajoase, prevazute de o lege speciala.

In aceste conditii, executarea silita a unui astfel de imobil ar putea masca, de fapt, o vanzare dorita de proprietar, dar interzisa de lege. „Acest gen de acte ar reprezenta in realitate o modalitate indirecta de eludare a dispozitiilor legale ce scot temporar din circuitul civil aceasta categorie de bunuri”, a adaugat Codruta Kovesi in cererea adresata instantei supreme.

10 ani, vanzarea este interzisa

Legea interzice instrainarea acestor imobile pe o perioada de 10 ani de la momentul cumpararii, timp in care fostii chiriasi - acum proprietari - nu au voie sa le vanda. De-a lungul vremii au aparut insa tot mai multe situatii in care unele dintre aceste persoane, avand nevoie de bani, au facut diverse imprumuturi pe care le-au garantat cu propriile locuinte, cumparate in baza Legii 112.

Cei care n-au putut sa achite la timp aceste datorii au fost dati apoi in judecata, au pierdut procesele si au ajuns in pericol sa-si piarda locuintele si sa ajunga in strada. Unora li s-a intamplat acest lucru, dar altora nu, in functie de modul in care judecatorii au interpretat interdictia de a instraina respectivele apartamente pe o perioada de 10 ani.

Justitie cu dubla masura

Astfel, unele instante de judecata, care au analizat situatii de acest gen, au stabilit in final ca aceasta interdictie se aplica doar proprietarilor care ar intentiona sa-si vanda casele din proprie initiativa, dar nu mai este valabila in cazul unei vanzari fortate, prin executare silita.

In aceste cazuri, locuintele au putut fi scoase la licitatie si vandute pentru recuperarea datoriilor neplatite de proprietari. Altii au fost insa mai norocosi.

Magistratii care le-au judecat cazurile au hotarat ca interdictia de vanzare nu il priveste doar pe proprietarul casei, ci se aplica in primul rand imobilului, care nu poate fi instrainat sub nicio forma, deci nici prin executare silita, decat dupa ce expira termenul de 10 ani prevazut de lege.

O astfel de situatie este anormala intrucat justitia ar fi trebuit sa trateze cu aceeasi masura toate aceste cazuri si sa nu interpreteze acelasi text de lege intr-un mod atat de diferit, spun specialistii in drept.

Cazurile de „practica neunitara” a instantelor, cum este cel de fata, se rezolva prin promovarea unui recurs in interesul legii. Toti cei aproximativ 100 de judecatori ai instantei supreme urmeaza sa se reuneasca intr-o sedinta a Sectiilor Unite si sa decida care dintre cele doua interpretari ale legii este cea corecta. Decizia luata de ei va fi urmata ulterior de catre toti magistratii din tara.