"Cartea de pe noptiera", in format de buzunar, are 120 de titluri.

Una dintre cele mai de calitate colectii de pe piata noastra editoriala este „Cartea de pe noptiera”, coordonata din 1999 de Ioana Parvulescu la Editura Humanitas. Mircea Cartarescu o numea „cea mai buna colectie romaneasca de format poche din ultimii ani”.

Cartile sunt asadar micute, cu un format de buzunar, de 11x18 cm, de pana in 200 de pagini si cu preturi de la 10 la 20 de lei. Cea mai de succes carte a colectiei ramane „De ce iubim femeile”, a lui Mircea Cartarescu, aparuta in 2004, care pana acum a avut 26 de tiraje si vanzari de  140.000 de exemplare.

„M-am hotarat sa devin prost”, de Martin Page, si „Parfumul”, volumul recent ecranizat al lui Patrick Süskind, sunt urmatoarele doua bestselleruri cu vanzari de aproape 20.000 de exemplare fiecare, potrivit Editurii Humanitas. 

Ultima carte, cu numarul 120, asezata pe „Cartea de pe noptiera” este „Consulatia”, de Laurent Seksik, tradusa din franceza de Ioana Parvulescu. In aceasta vara vor mai aparea inca opt titluri, printre care „Ultimul testament al lui Oscar Wilde”, de Peter Ackroyd, „Barajul”, de Cesar Aira, sau „Noapte buna, blandul meu print”, de Pierre Charas.

Citite cu bucurie

Ioana Parvulescu, care coordoneaza colectia, a primit intr-o dupa-amiaza din vara lui 1999 un telefon din partea lui Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas. „Sper ca dumneavoastra sa alcatuiti o colectie de carti de buzunar care sa fie citite cu bucurie. Bucuria e prima conditie. Iar a doua e sa nu plictiseasca”, i-a spus atunci directorul Humanitas.

Ioana Parvulescu marturiseste ca a gandit colectia carte cu carte, titlu cu titlu, incercand sa se puna in pielea mai multor tipuri de cititori, de mai multe varste intelectuale. In primele 40 de titluri a inclus Bulgakov („Maestrul...”), Mario Vargas Llosa („Matusa Julia si condeierul”), Thomas Mann si Patrick Süskind. Cartea cu numarul 18 a fost „Invierea lui Mozart”, iar cea cu numarul 30 s-a numit „Amantul”, de Marguerite Duras.

Mircea Cartarescu a sugerat sa fie incluse in colectie „Flori pentru Algernon”, de Keys, si „Calendarul imbecililor”, de Cavazzoni, Alex. Leo Serban a recomandat „Eseuri de indragostit”, a lui Alain de Botton, iar la cererea publicului s-a editat „Pescarusul Jonathan Livingston”, de Richard Bach.

Au aparut in aceasta colectie de literatura universala si cativa autori romani, alaturi de Mircea Cartarescu fiind publicati Mihail Sebastian si Radu Albala.

„Cifra spre care tind este 1001”

Printre neimpliniri se numara cartile bune, care se vand foarte prost, de pilda „Oameni din Dublin”, de Joyce, „Agapa absolventilror” de Werfel, sau „Bunurile vietii”, de Paul Guimard, si cam toti autorii de limba germana. „In acest caz, consolarea este ca gestul cultural compenseaza lipsa de succes editorial”, spune coordonatorul.

„O colectie de carti de pe noptiera trebuie sa fie cu va urma. Sa aiba ceva din farmecul si din stiinta de a povesti a Seherezadei, sa treaca pe neobservate de la o istorie la alta. Cifra spre care tind este 1001. De aceea cartile alese aici sunt cele cu poveste si fara plictiseala”, conchide Ioana Parvulescu.