Viata e grea, dar trece.
Daca Republica Moldova e un tomberon al istoriei, atunci Romania e capacul. Dragostea exista, dar te arunca la porci si se impleteste strans cu greata cea de toate zilele. Dac-am fi rautaciosi, am spune ca astea sunt cele trei idei singuratice si amorfe din cel mai recent roman al lui Alexandru Vakulovski, „Bong” (Editura Polirom).
Dar sa zicem ca nu citim pentru idei, ci din nostalgia catorva viziuni artificial-arhetipale din „Pizdet”, romanul sau din 2002. In „Bong”, imaginatia vizuala a scriitorului avorteaza fie graffitiuri banale, fie halucinatii care si-au pierdut pe drum forta de a halucina. Ceea ce leaga paginile romanului e o sterilitate comunicanta, de prea putine ori asumata. „Bong” este un roman fara lume si fara personaje. Fara lume, pentru ca asta ar presupune existenta a doua axe si trei dimensiuni, prin urmare e un cuvant mult prea flatant.
Fara personaje, pentru ca, de fapt, avem de-a face cu un singur buric vorbitor, un „omphalos” decazut si anesteziat, plus niste refrene din Parazitii si Alice in Chains. Am motive puternice sa cred ca e vorba despre un buric si nu, de pilda, despre o gaoaza vorbitoare: faptul ca buricul nu este un organ al umorului sau autoironiei (care exista in roman, dar lipsesc cu desavarsire) si faptul ca te trimite mereu la niste origini de o violenta crunta.
Ne puteți urmări și pe Google News
Sa citesti „Bong” e ca si cum ai sta doua zile inchis intr-un WC imens, atoateduhnitor, printre organe umblatoare, agresive, autosuficiente. Si nu la modul suprarealist, la modul materialist pur. Bineinteles ca limbajul e suprasaturat de genitalia si de cuvinte scurte, dar romanul ar fi fost cu adevarat scandalos daca ar fi folosit eufemisme. Am dat si peste fragmente bune in romanul lui Vakulovski, care te fac sa-ti para cu atat mai rau de intreg.
Capitolele „Cosmodrom” si „Tratament”, apropo de sex cu moartea si sublim bolnav intr-o camera de camin, sau ideea ca sufletul inseamna trupul facut la gratar: „Oamenii sunt bovinizati, capacele de ceara le-au umplut urechile, un strat gros de piele acopera ochii. Toti sunt somnambuli, merg pe strada cu mainile intinse. Carne moarta, chiftelute. Cresc, se inmultesc, le bagi in tigaie si le papi”.
Recomandările noastre
