Evoluția prețurilor din România a fost analizată în cadrul unui studiu recent elaborat de o echipă de profesori de la Universitatea Cluj. Conform acestora, majorările de preț sunt un rezultat al intervențiilor în economie a Guvernului, care blochează orice tentativă de soluționare a problemelor economice.

Autorii studiului sunt de părere că măsurile luate de Executiv în ce privește combaterea majorărilor de preț prin plafonare reprezintă „o eroare clasică” a guvernanților, căci accelerarea creșterilor la prețurile de consum a fost cauzată tocmai de subvențiile, impozitele și reglementările făcute de coaliția de guvernare.

Soluțiile Guvernului au afectat sectoarele cheie ale economiei

Studiul se numește „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” și a fost demarat de către profesori universitari din Cluj și București, care au expus și o serie de posibile soluții pentru problema prețurilor, prin simplificarea fiscalităţii, continuarea politicilor fiscale ce facilitează afacerile întreprinderilor mici și mijlocii, dar și scăderea taxelor la energie și a accizei la carburant.

Conform studiului, deciziile Guvernului au afectat trei sectoare cheie ale economiei, anume energia, locuințele și combustibilii. Astfel, deși românii se află în topul proprietarilor de locuințe la nivel european, cererea generală de locuinţe depășește oferta, ceea ce influențează creșterea prețurilor.

Sectorul construcțiilor, afectat de măsurile de sprijin ale Guvernului

De altfel, soluția propusă de autorii studiului, anume creșterea ofertei, „se loveşte de probleme generate de stat”, cum este cazul eliberării unei autorizații de construcție, unde termenul de așteptare este, în medie, de 260 de zile, iar costul său atinge 2% din valoarea totală a construcției.

„În acelaşi timp, salariul mediu din construcţii reprezintă 94% din salariul mediu pe economie, iar autorităţile au găsit o pseudo-soluţie: scutirea angajaţilor din acest sector de la plata contribuţiei de 3,5% din salariul brut la Pilonul II al sistemului de pensii, bazat pe capitalizare în conturi individuale. Altfel spus, au fost ajutaţi dezvoltatorii imobiliari să reducă salariul brut plătit angajaţilor fără a le reduce acum salariul net, dar cu preţul reducerii pensiei viitoare a acestora”, spun inițiatorii studiului.

Un cerc vicios al scumpirilor în lanț

Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, crede că o formulă de calcul a accizelor în raport cu cursul valutar va duce la creșteri tarifare, fiind „un cerc vicios care contribuie şi mai mult la scumpirea produselor şi serviciilor şi la pierderea puterii de cumpărare a românilor”.

„Taxele şi accizele aplicate producţiei, distribuţiei şi comercializării carburanţilor în România sunt responsabile pentru o parte însemnată a preţului plătit de consumatorii finali. Acciza pentru benzină este de 2.458,10 lei/tonă (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorină este de 2.052,89 lei/tonă (1,73 lei/litru). În data de 25 aprilie 2022, un litru de benzină costa „la pompă”, în medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei. Fără TVA şi fără accize, litrul de benzină ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorină 5,6 lei. Rezultă că nu mai puţin de 39% din sumele plătite pentru benzină, respectiv 36% din cele pentru motorină merg către bugetul de stat în contul TVA şi al accizelor”, reiterează studiul invocat.

Studiul numit „Politicile eronate ne scumpesc viaţa” face referire la Indicele total al Preţurilor de Consum (IPC), ce a crescut cu 17,45% din aprilie 2020 până în aprilie 2022, fiind de circa două ori mai ridicată decât media UE (10,29%), conform Pro TV.