Captain America, un supererou prost de bun

Captain America, un supererou prost de bun

De vineri, în cinematografele din România va putea fi urmărit lungmetrajul „Căpitanul America: Primul răzbunător”, o poveste despre patriotism, altruism și cam atât.

"Căpitanul America: Primul răzbunător”, ce va avea premiera în acest weekend în cinematografele din România, spune povestea lui Steve Rogers (Chris Evans), un tânăr piele și os din Brooklyn, pe care armata Statelor Unite ale Americii hotărăște că nu-l poate folosi drept carne de tun în bătăliile din cel de-Al Doilea Război Mondial. Mânat de același simț al dreptății care-l făcuse să încaseze nenumărate bătăi pe străzile carierului newyorkez, Steve nu renunță cu una, cu două: își plăsmuiește identități false și se prezintă la centre de recrutare diferite, în speranța că în cele din urmă va fi acceptat. Rogers simte că nu are voie să fie cu nimic mai prejos față de bărbații care se jertfesc pe front pentru nobilele idealuri ale Statelor Unite, după cum îi explică la un moment dat prietenului său cel mai bun, Bucky, interpretat de actorul de origine română Sebastian Stan. Abraham Erskine (Stanley Tucci), un om de știință care aflat la conducerea unui proiect guvernamental secret de fabricare a unor super-soldați, aude fără să vrea discursul lui Rogers și decide să-i ofere o șansă. Steroizi pentru sfrijit Convins că Steve se numără printre puținii oameni care știu să facă diferența între bravură și bravadă, îl alege ca prototip pentru armata sa de supersoldați. Ca urmare, Steve este injectat cu substanțe de hipertrofiere a mușchilor și este bombardat cu raze menite să-i accelereze dramatic metabolismul. Așa ia naștere supereroul Captain America, de câteva ori mai puternic decât restul oamenilor. Actorul Chris Evans este un individ musculos în viața reală, astfel că misiunea responsabililor cu efecte speciale, care a trebuit să-l transforme într-un slăbănog cu ajutorul calculatoarelor, a fost probabil aproape la fel de grea ca aceea cu care s-au confruntat specialiștii care au lucrat la „Strania poveste a lui Benjamin Button” (2008), unde Brad Pitt a fost îmbătrânit cu câteva zeci de ani. Istorie alternativă și un cub magic luminos Orice univers al supereroilor are nevoie de un răufăcător, iar aici intră în scenă Johann Schmidt - poreclit Red Skull - (Hugo Weaving), un nazist căruia planurile belicoase ale lui Hitler îi par modeste. În consecință, își creează o armată proprie și își propune să cucerească lumea, cu ajutorul unui cub cu puteri extraordinare. Din film nu putea lipsi o femeie care să-i cadă cu tronc eroului: colonelul Peggy Carter (Hayley Atwell), al cărei ruj transmite mai multă emoție decât cuvintele pe care le rostește. Creată în 1941, înainte ca Statele Unite să intre în cel de-Al Doilea Război Mondial, seria „Captain America” a fost una dintre primele benzi desenate puse în scopul propagandei patriotice. Regizorul Joe Johnston a încercat să împiedice transformarea convențiilor specifice benzilor desenate în stereotipii, însă a reușit doar pe jumătate. În vreme ce supereroii cu ștate vechi pe marile ecrane, precum Batman și Iron Man, au început în ultima vreme să devină tot mai „întunecați”, Căpitanul America putea fi o gură de aer proaspăt în universul filmelor inspirate din benzi desenate. Dorința sa de a-și servi țara cu orice preț și în orice mod și scutul său anacronic, rotund ca o bucată de carne dintr-un hamburger, ilustrează însă perfect spiritul american al faptelor mari și al îndoielilor puține. 3D tras de păr Din fericire, curajul naiv al lui Steve Rogers este însă plasat din când în când în contexte care îi subminează credințele și valorile, într-un mod (auto)ironic. Cu toate astea Căpitanul America rămâne un erou prost de bun. În condițiile în care altruismul și patriotismul sunt singurele sale trăsături de personalitate, Steve Rogers apare ca o unealtă nătângă folosită în numele unor idealuri pe care nu le înțelege pe deplin și nici nu încearcă să o facă. Hibele se compensează cu umor Greșeala peliculei este că alocă prea puțin timp pentru construirea personajelor, astfel că sunt mari șanse ca publicul nefamiliarizat cu universul eroilor de benzi desenate să aibă dificultăți în a empatiza cu eroul și în a-l detesta pe maleficul Red Skull. Un alt punct slab al filmului este formatul 3D, dat fiind faptul că a căpătat dimensiunea în plus în urma postproducției, iar rezultatul este mult sub standardul impus de blockbustere precum „Avatar” și „Transformers 3” și de animații. Trăgând linie, „Căpitanul America: Primul răzbunător” are suficiente momente bune de umor și scene interesante de acțiune astfel încât să merite să fie văzut. Opinia realizatorilor Producătorul Kevin Feige comentează astfel decizia studioului de a alege ca perioadă de desfăşurare a filmului anii ’40: „Noţiunea de om cu superputeri a început cu Căpitanul America, deci decizia de a alege perioada de început a venit de la sine. Nu poţi să-i spui povestea fără a te plasa în acei ani. Va fi Cel de-Al Doilea Război Mondial, aşa cum îl vezi în documentarele istorice? Sigur că nu. Vom avea o abordare SF a realităţii istorice. Am luat evenimente reale, locaţii reale, şi le-am introdus în universul Marvel, spunînd, astfel, povestea originilor eroilor Marvel aşa cum nimeni nu o poate spune”. Echipa de scenarişti Christopher Markus şi Stephen McFeely scrie scenarii de peste 15 ani, portofoliul lor incluzând şi cele trei serii din „Cronicile din Narnia”. McFeely spune: „Căpitanul America este întruchiparea eroului american, un prototip – cel care nu se naşte aşa, ci munceşte ca să devină un supererou. Deşi putea fi transpus în zilele noastre, ar fi arătat ciudat un erou îmbrăcat cu steagul american, dar, dacă îl plasăm în acea perioadă, devine foarte incitant”. Poți vedea dacă ai stofă de supersoldat în jocul Captain America: Project Rebirth <iframe width="560" height="349" src="http://www.youtube.com/embed/-J3HfllvXWE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>