14 aprilie 1912, ora 23:40. Cu 2.224 de persoane la bord, nava Titanic se lovea de un iceberg imens în nordul oceanului Atlantic. În numai două ore și patruzeci de minute, uriașul vapor se scufundă, luând cu el 1.514 de suflete. Printre acestea, cel al căpitanului Edward Smith. A trecut mai mult de un secol de la tragedie și multă lume încă se întreabă ce făcea căpitanul în timp ce nava se scufunda.

În cartea „Titanic: Sfârșitul unui vis”, semnată de Wyn Craig Wade, se spune că „Smith a avut cel puțin cinci morți, de la una eroică, la alta rușinoasă”.

Dar mai interesant este faptul că s-a speculat faptul că ar fi supraviețuit.

"L-aș recunoaște chiar și fără barbă”

La trei luni după dezastrul Titanicului, în iulie 1912, Peter Pryal, un bărbat din Baltimore, a declarat că l-a văzut pe Edward Smith plimbându-se pe străzile orașului.

Pryal era un om de afaceri respectat, fost ofițer la bordul pachebotului White Star Majestic cu aproximativ 30 de ani înainte, când Edward Smith era căpitan al vasului. Căpitanul ar fi fost „absolut sănătos și nu avea halucinații”.

După câteva zile, Pryal s-a întors în același loc pentru a-l căuta și l-ar fi văzut pe Smith din nou. După o oră de așteptare, Smith ar fi venit spre el, iar Pryal l-a întrebat ce mai face. „Foarte bine, Pryal, dar te rog să nu mă reții. Am treabă”, ar fi răspuns căpitanul Titanicului.

Pryal nu s-a lăsat și l-a urmărit pe Smith până la gară, acolo unde acesta s-a urcat în trenul spre Washington. Smith i-ar zâmbit și i-ar spus: „Fii cuminte, camarade, până ne vom întâlni din nou.”

„Nu există nicio posibilitate să mă înșel. L-aș recunoaște chiar și fără barbă”, a declarat ulterior Pryal unei gazete.

Au murit din cauza hipotermiei

În total, 712 pasageri au fost salvați din teribilul naufragiu. Majoritatea persoanelor au murit din cauza hipotermiei, deoarece temperatura apei oceanului era de -2°C (pragul de îngheț la o salinitate de 35‰).

La o oră și jumătate după ce Titanicul s-a scufundat, vaporul Karpatiya a ajuns la locul tragediei și a preluat supraviețuitorii în bărci. Accidentul a stârnit o largă revoltă publică. După naufragiul din 1914, a fost adoptată Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare.