În ciuda popularității iresponsabilului mesaj „Defund the police” în cadrul manifestărilor „antirasiste”, numeroși politicieni și activiști afro-americani declară acum că se opun unei reduceri a efectivelor polițienești în Statele Unite.
La 7 iunie, la două săptămâni după moartea afro-americanului George Floyd, nouă membri aleși ai Comitetului municipal din Minneapolis au promis că forța de poliție a orașului lor va fi demontată și înlocuită cu un „sistem alternativ de securitate”.
Președinta Comitetului, Lisa Bender, a spus că este necesar să fie ascultați „liderii afro-americani și comunitățile de culoare pentru care poliția nu funcționează”.
Dar, pe teren, dezmembrarea poliției și reducerile bugetare s-au dovedit rapid nepopulare.
Potrivit unui sondaj, 50% din populația afro-americană din Minneapolis se opune unei reduceri a numărului de ofițeri de poliție (comparativ cu 44% din populația albă).
În luna august, proiectul de „dezmembrare” a fost blocat de consiliul orașului, iar mai mulți semnatari aleși spun acum că nu este vorba de fapt o interpretare literală a „defund the police”, sloganul pe care-l agitau manifestanții „antirasism”
Mai degrabă decât abolirea poliției, se gândeau la reduceri bugetare pentru finanțarea serviciilor sociale.
Din iunie, din ce în ce mai mulți democrați afro-americani au criticat la rândul lor ideea dezmembrării poliției.
Primarul din Newark a spus că este o idee de „stânga burgheză”, iar primarul din Chicago a estimat că este vorba de un „hashtag drăguț” care nu ia în seamă realitatea.
Pastorul Al Sharpton se dă cu poliția
La începutul lunii septembrie, pe canalul MSNBC, pastorul Al Sharpton, care a luptat de mama focului împotriva violenței poliției în Statele Unite, de zeci de ani, și-a explicat reticența : este tipic pentru o anumită stângă privilegiată care discută aceste probleme în termeni abstracți, dar, pe stradă, oamenii au nevoie de poliție eficientă”.
Sharpton spune că la o lună după pronunțarea discursului funerar pentru George Floyd, care a murit după ce a fost sufocat de un ofițer de poliție în Minneapolis, în mai, a oficiat la înmormântarea unui copil de un an, ucis în Brooklyn de un glonț rătăcit.
În New York, au existat 180 de crime între lunile mai și august 2020, o creștere de 51% față de 2019.
Multe alte orașe mari au înregistrat creșteri similare, aproape exclusiv în cartierele afro-americane și latine.
În aceste cartiere, poliția nu este cu siguranță foarte populară, dar ideea de a scăpa de oamenii în uniformă este departe de a fi unanimă.
Când New York a anunțat o tăiere bugetară de un miliard de dolari (din șase miliarde de dolari) pentru serviciile de poliție, mai mulți democrați afro-americani s-au numărat printre cei care s-au opus, inclusiv Vanessa Gibson din Bronx, unde mai multe persoane au fost ucise de gloanțe rătăcite în această vară: „Rezidenții nu vor forță excesivă. Nu vor polițiști care ne sufocă. Dar vor să fie în siguranță atunci când merg la cumpărături ”, a spus ea.
Menținerea ordinii și violența poliției
În timp ce timp de câteva săptămâni mediatizarea, dominată de proteste, a dat impresia unei respingeri radicale a forțelor de poliție, în Minneapolis, spre exemplu, mai mulți activiști atașați asociațiilor au dat în judecată primăria, acuzată că nu au asigurat siguranța populației.
În urma mișcării de protest din SUA, mulți ofițeri de poliție au demisionat și nu au fost înlocuiți.
Aceste tensiuni între necesitatea menținerii ordinii și brutalitatea poliției complică dezbaterea. După cum scrie jurnalista Jill Leovy în Ghettoside, cartea sa din 2015 despre omuciderile din Los Angeles, cartierele sărace negre se află într-o situație paradoxală, atât cu prea mulți, cât și cu insuficienți ofițeri de poliție.
Pe de o parte, populația din aceste cartiere este adesea „hărțuită” de poliție pentru infracțiuni minore (cu riscul de a fi unii uciși în timpul unui control rutier, de exemplu), pe de altă parte, poliția nu reulelte mereu să-i identifice pe cei vinovați de crime, care terorizează locuitorii.
În Los Angeles, în ultimii 12 ani, un suspect a fost arestat de poliție în doar 38% din cazurile de crimă: o formă de impunitate care alimentează ciclul violenței. Tot în acest context de violență trebuie înțeleasă opoziția față de lipsa de finanțare a poliției.