Evenimentul Zilei > Social > Canicula dăunează grav economiei naționale! Cum a pierdut Clujul milioane de euro zilnic
Canicula dăunează grav economiei naționale! Cum a pierdut Clujul milioane de euro zilnic

Canicula dăunează grav economiei naționale! Cum a pierdut Clujul milioane de euro zilnic

În vara anului 2015, în Cluj-Napoca au fost înregistrate 3 valuri de căldură, care au dus la o pierdere potenţială estimată la circa 38.2 milioane EUR, pierdere datorată diminuării productivității muncii. La acest tip de pierderi trebuie adăugate costurile ridicate pentru energie electrică consumată și impactul asupra sănătății umane, în general.

Valurile de căldură sunt considerate evenimente meteorologice extreme, care durează cel puțin  zile consecutive. În perioada de vară, în zonele urbane, ele pot fi intensificate de prezenţa spaţiilor construite. Geometria spațiului, densitatea clădirilor de piatră şi beton, lipsa spațiilor verzi și proprietățile termice ale suprafețelor urbane (de ex. capacitatea asfaltului, a trotuarelor şi a clădirilor de a absorbi și menține căldura în timpul zilei şi de a o elibera în timpul nopţii) conduc la creşteri semnificative ale temperaturii în oraşe comparativ cu zonele rurale limitrofe, fenomen numit insulă de căldură urbană.

Cum ne afectează viața stresul termic

În termeni practici, suprapunerea valurilor de căldură peste insula de căldură urbană poate avea un impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător, dar și asupra mediului socio-economic. Dintre acestea stresul termic cauzat de excesul de căldură este cel mai important, arată un studiu Infoclima.

Un studiu realizat în Berlin și Brandenburg în 2011 a arătat că în timpul valurilor de căldură din 1990 și 2006, cea mai înaltă rată a mortalității a fost în zonele dens populate din Berlin față de zonele mai puțin populate din aceeași zonă. Consumul mai mare de energie e o altă problemă cauzată de prezenţa insulelor de căldură urbană și de valurile de căldură deoarece pentru o activitate eficientă, birourile, spațiile comerciale și casele trebuie răcorite la aproximativ 25° C, crescând consumul de electricitate.

Canicula subminează productivitatea

Un impact major al valurilor de căldură este cel economic, generat de scăderea productivităţii muncii. Un studiu recent analizând impactul valurilor de căldură asupra Australiei a estimat că scăderea productivității și absenteismul de la locul de muncă produc anual pierderi de cel puțin 6.2 mld. dolari americani, rezultate din cumularea pierderilor la nivel individual (932 dolari/persoană/an) calculat pentru o în medie de 10 zile/an. Trebuie menţionat totuşi şi faptul că aceste pierderi sunt specifice unei regiuni geografice adaptate la condiţii de temperaturi ridicate.

Muncitori pe șantierul pasajului Doamna Ghica din București

În cazul Europei și mai ales al României, costul valurilor de căldură poate fi mult mai mare decât în Australia dată fiind lipsa experienței în combaterea efectelor negative ale acestor fenomene.

Mai mult decât atât, în cazul României se adaugă absența unei informări corespunzătoare a populației în legătură cu consecinţele existenţei insulelor de căldură urbană, dar şi a unor aspecte metodologice de emitere a avertizărilor. De exemplu, toate avertizările de temperaturi extreme (inclusiv cele pentru valuri de căldură) sunt emise pe baza temperaturilor înregistrate/prognozate la stațiile meteorologice, situate de obicei în afara oraşelor, și nu pe baza temperaturilor înregistrate în zonele urbane, acolo unde temperatura creşte considerabil.

Cum arată valurile de căldură și insula de căldură urbană la Cluj?

În vara anului 2015 în Cluj-Napoca s-au înregistrat 3 valuri de căldură care au totalizat 21 de zile. În aer (la umbră şi la doi metri înălţime), temperaturile cele mai ridicate au depăşit 33 °C în timpul primelor două valuri de căldură şi 35 °C în timpul celui de-al treilea.

Pe baza imaginilor din satelit s-au detectat şi temperaturile suprafeţelor. Astfel, arată specialiștii români, în funcţie de zona orașului, de tipul de ţesut urban şi de suprafaţă, temperaturile în jurul orei 12:15 au variat de la mai puţin de 25 °C, în arealele împădurite din nordul oraşului, în lungul râului Someş, la peste 50 °C în fostele zone industriale din estul oraşului sau în zonele comerciale nou construite din periferia vestică a oraşului la limita cu comuna Floreşti. În general, temperaturile cele mai mari sunt caracterisitice zonelor urbane construite/asfaltate fără vegetație.

Pe aproximativ 29 % din suprafața orașului s-au înregistrat temperaturi extrem de înalte (între 35.1 și 45 °C la nivelul suprafeţei) în cursul primului val de căldură. Suprafața a crescut la 36.1% în cazul celui de-al doilea val de căldură, respectiv la circa 46% în cazul celui de-al treilea și cel mai sever val de căldură din anul respectiv, produs în august.

Iată formula de calcul a impactului economic

Este cert că incidența temperaturilor ridicate are un impact însemnat asupra bunăstării locuitorilor. Dar dincolo de impactul manifestat prin disconfort termic, scăderea calității aerului sau creşterea consumului de energie şi a valorii coşului zilnic prin creşterea consumului (ex. îngheţată, apă, băuturi răcoritoare sau bere), e important să evaluăm impactul economic direct al valurilor de căldură, intensificate de prezenţa insulelor de căldură urbană.

Pentru a identifica impactul financiar la nivel de oraș s-a calculat câți bani este posibil să se fi pierdut ca urmare a reducerii productivității muncii a persoanelor angajate la nivelul orașului Cluj-Napoca aplicând formula: Pierderile economice = Numărul total de angajați x Productivitatea acestora (Eur/h) x Rata pierderilor de productivitate (%) x Numărul de zile cu val de căldură. Astfel dacă aplicăm cifrele specifice municipiului Cluj-Napoca, se obțin pierderi potenţiale zilnice de 2.548.000 euro din cauza reducerii productivității muncii cu un procent estimativ de 30%.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: