Evenimentul Zilei > Politica > Candidează vara ca să câştige toamna
Candidează vara ca să câştige toamna

Candidează vara ca să câştige toamna

Aproape un sfert dintre parlamentari candidează la alegerile locale, deşi au şanse minime. Scopul este de a stabili acele colegii uninominale în care pot merge „la victorie“ în alegerile generale din toamnă.

Zeci de parlamentari, obişnuiţi cu viaţa dulce de demnitar la Capitală, se aruncă în bătaia uninominalului, râvnind la posturi de primari sau preşedinţi de consilii judeţene. Explicaţia avalanşei de candidaţi-parlamentari, mai ales că cei mai mulţi au şanse minime de a prinde un post în administraţia locală, este simplă. Alegerile de la 1 iunie reprezintă pentru foarte mulţi dintre senatorii şi deputaţii care mai doresc încă un mandat o bună ocazie de a-şi testa priza la electorat. Un test în vederea alegerilor parlamentare din toamnă organizate în sistem uninominal.

Scopul: trasarea colegiilor care-i avantajează

Toţi parlamentarii îşi doresc să fie realeşi, dar puţini au garanţii că acest lucru se va întâmpla. Ceilalţi fac calcule, ochesc câte un judeţ şi negociază împărţirea acestuia în colegii. Pentru delimitarea colegiilor ai nevoie să localizezi zonele din judeţ unde este situat electoratul pe care te poţi baza. Şi cum poţi afla acest lucru altfel decât candidând.

Cu rezultatele în faţă poţi să negociezi delimitarea colegiilor în aşa fel încât să ai grijă ca graniţele colegiului vizat să cuprindă electoratul propriu. După acest calcul par să acţioneze majoritatea parlamentarilor, care şi-au depus candidatura la locale, chiar dacă riscă să câştige doar „experienţă“. Senatorul PRM Gheorghe Funar este un exemplu. El candidează pentru Primăria Cluj-Napoca, deşi are şanse minime în faţa lui Emil Boc.

Un alt exemplu este senatorul PDL Dorel Onaca, contracandidatul lui Radu Mazăre. La fel şi deputatul PIN Cozmin Guşă, care candidează la Primăria Capitalei, oraş în care bătălia se dă între reprezentanţii PDL, PSD şi PNL; sau Cristian Adomniţei, deputat şi ministrul PNL al educaţiei, candidat la Primăria Iaşiului; sau deputatul PNL Nini Săpunaru, aspirant la preşedinţia CJ Vrancea, postul tradiţional al lui Marian Oprişan.

Lista parlamentarilor care şi-au depus candidatura tot pentru „experienţă“ poate continua cu Ioan Cindrea (PSD) la Sibiu, Mihai Bar (PSD) şi Radu Ţârle (PNL) la Bihor, Tiberiu Prodan (PNL) la Suceava. Pentru partide mici precum PC, aruncarea parlamentarilor în lupta pentru primării nu reprezintă nici măcar un test. În lipsa unor lideri cu notorietate, parlamentarii sunt singurii candidaţi posibili. De aceea, aproape toţi deputaţii şi senatorii conservatori au fost trimişi să candideze pentru primării.

Şefiile de judeţ le fac cu ochiul liderilor naţionali

Pentru unii dintre parlamentari, candidatura la preşedinţia unui consiliu judeţean nu este doar un test electoral în vederea alegerilor din toamnă. Un motiv suplimentar este necesitatea ca aceşti candidaţi, în general lideri vechi cu notorietate naţională, să fie locomotive în judeţene. Acesta este şi cazul senatorului PSD Ilie Sârbu, candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, judeţ dominat de PDL şi PNL.

Un alt exemplu este senatorul PDL Gheorghe Flutur, candidat la preşedinţia CJ Suceava, judeţ dominat de PSD. Democrat-liberalii chiar au făcut o strategie electorală din a-şi trimite liderii vechi de la „centru“ să candideze în judeţe: Radu Berceanu la şefia CJ Dolj, Ioan Oltean la Bistriţa- Năsăud şi Cezar Preda la Primăria Buzăului sunt doar câteva exemple.

Dincolo de ipoteza că aceste candidaturi fac parte dintr-o manevră de a mai scăpa „centrul“ de figurile învechite, toate judeţele în care PDL şi-a trimis liderii vechi au un numitor comun: au fost de-a lungul vremii şi sunt încă fiefuri electorale ale adversarilor de la PSD. Nu este exclus ca această orientare a liderilor vechi spre administraţia locală să fie motivată de greutatea financiară a funcţiilor de preşedinte de judeţ.

RETRAGERI „STRATEGICE“

Mai bine consilier local decât fost deputat

Printre actualii parlamentari, câţiva conştientizează că sunt şanse minime de a fi realeşi. De aceea îşi caută o retragere „strategică“ în posturile din administraţia locală. Un exemplu este deputatul PC de Teleorman Teodor Niţulescu, candidat la Primăria Municipiului Alexandria.

În aceeaşi situaţie se află deputatul PDL de Alba, Liviu Mugurel Sârbu, candidat la Primăria Sebeş, şi deputatul PSD de Sălaj, Iuliu Nosa, candidat pentru Zalău. Toţi au în comun faptul că au mai fost edili ai oraşelor unde candidează, dar au renunţat la poziţii în favoarea parlamentului.

Acestora li se adaugă aleşii care nu mai au nicio speranţă să fie realeşi pentru un nou mandat. Ei s-ar mulţumi chiar şi cu un post de viceprimar sau simplu consilier judeţean. Din acest motiv, ei candidează direct pe lista de consilieri judeţeni, pentru a nu mai fi nevoiţi să-şi demonstreze priza la electorat, prin intermediul votului uninominal.

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: