Economie
Când va scădea inflația în România, potrivit BNR. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 3% din PIB
Inflație. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Inflația se menține la valori ridicate în România, iar reducerea acesteia nu va fi rapidă, ci graduală, potrivit viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, care atrage atenția asupra contextului economic complicat și a factorilor ce continuă să pună presiune pe prețuri.
Inflația rămâne ridicată, pe fondul presiunilor externe
Oficialul Băncii Naționale arată că evoluțiile recente confirmă persistența inflației la niveluri înalte, în special din cauza unor componente sensibile la șocuri externe, precum energia și alimentele.
„Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la şocurile recente sunt cele exogene, în speţă combustibilii şi alimentele neprocesate. În contextul războiului şi al blocajelor pe rutele de transport şi de aprovizionare, aşteptările inflaţioniste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul ţintei necesită, în continuare, timp şi prudenţă în calibrarea politicilor economice”, a afirmat Marinescu.
Acesta a explicat că, în actualele condiții, procesul de reducere a inflației nu va fi unul liniar sau ușor de anticipat: „dezinflaţia nu mai poate fi uşor anticipată sau să intervină ca proces uniform şi liniar”.
Totodată, viceguvernatorul a subliniat rolul politicii monetare într-un context delicat: „Politica monetară trebuie să reacţioneze la factorii fundamentali ai inflaţiei, nu la fluctuaţii tranzitorii. În prezent, politica monetară se confruntă cu provocarea esenţială de a evita să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă în pofida unor puseuri inflaţioniste, dar şi de a evita să pună gaz pe foc într-un context financiar dominat de riscuri multe”.
BNR. Sursă foto: Inquam /Octav Ganea
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 3% din PIB
Viceguvernatorul BNR a indicat că stabilitatea economică este influențată și de situația bugetară, într-un climat marcat de tensiuni interne și de evoluții externe dificile. Consolidarea fiscală rămâne necesară, însă este afectată de instabilitatea politică și de contextul internațional, inclusiv de conflictul din Orientul Mijlociu.
Aceste evoluții au consecințe directe asupra costurilor de finanțare, cu dobânzi mai ridicate și presiuni asupra cursului valutar, ceea ce afectează bugetul public. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficitul bugetar estimat.
Investițiile și fondurile europene, esențiale pentru echilibru
În acest context, reducerea costurilor de finanțare a datoriei publice devine o prioritate, însă aceasta depinde de menținerea disciplinei fiscale pe termen lung. Bugetul pentru anul 2026 prevede investiții la un nivel ridicat, însă implementarea lor este condiționată de capacitatea administrativă.
Viceguvernatorul a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, arătând că anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv din acest punct de vedere, cu implicare atât la nivel central, cât și local.
În ceea ce privește evoluția economică, începutul anului aduce indicii mixte. Pe de o parte, există scăderi în industrie și în comerț, care ridică semne de întrebare, mai ales în contextul restructurărilor și concedierilor anunțate în unele companii. Pe de altă parte, economia începe să se sprijine mai mult pe investiții decât pe consum, ceea ce ar putea contribui la o dezvoltare mai sustenabilă pe termen lung.
