Când beţi cafeaua pe stomacul gol, când prăjelile sunt baza alimentaţiei, iar din dietă lipsesc legumele, fructele, lichidele şi mişcarea, riscul să apară cancerul intestinului gros este major.

Dacă mergeţi pe principiul că ziua nu începe bine fără cafea şi ţigară pe stomacul gol sau că "masa nu e masă" fără o prăjeală bună şi picantă, dar "nu vă daţi în vânt" după lichide, fructe şi legume, nici tranzitul intestinal nu mai funcţionează bine. Apar balonări, gaze la stomac, constipaţie şi/sau diaree, simptome despre care cei afectaţi vorbesc cu jenă, dar care pot ascunde mai mult decât o simplă indigestie, şi anume cancerul de intestin gros, neîntrecut în lume la incidenţă şi mortalitate decât de cancerul pulmonar.

De vină pentru apariţia acestui tip de cancer este moştenirea genetică, dar mai ales stilul de viaţă dezordonat, cu excese şi puţină mişcare. "Ţinte" sunt persoanele de peste 50 de ani, dar din ce în ce mai mulţi tineri de 20-30 de ani încep să fie afectaţi.

15.000 de cazuri noi în fiecare an

Pe cât de mare e incidenţa cancerului de intestin gros (al doilea ca frecvenţă şi mortalitate în lume şi în ţară - 13% din totalul cazurilor de cancer), pe atât de mare este ignoranţa românilor în ceea ce priveşte prevenţia elementară. În România, screeningul nu e încurajat şi nici decontat de asigurări, iar viaţa de bolnav e o luptă de supravieţuire cu sistemul.

"Despre cancerul de intestin gros se ştie puţin, este o boală despre care ne este jenă să vorbim. Estimez că în ţara noastră sunt descoperite anual 10.000- 15.000 de cazuri", atrage atenţia Dana Stănculeanu, medic primar oncolog la Institutul Oncologic din Bucureşti.

Cancerul de intestin gros apare când celulele normale care căptuşesc intestinul gros încep să crească şi să se multiplice necontrolat. Totul începe în primă fază cu astenie, anemie, pierdere în greutate, dureri de abdomen şi scaune cu sânge şi culminează cu schimbări severe ale tranzitului intestinal, constipaţie care alternează cu diaree, schimbarea orei scaunului şi sen zaţia că intestinele nu se golesc complet.

Cauze: exces de cafea pe stomacul gol la constipaţie

Istoricul familial (rude de gradul I cu cancer de intestin gros sau orice formă de cancer, boli inflamatorii ale colonului, polipoza colică) este un factor important de risc.

"Polipii adenomatoşi care apar în interiorul intestinului gros se pot transforma în cancer în şapte-zece ani de la apariţie", explică medicul Stănculeanu.

Ceilalţi factori de risc au legătură cu stilul de viaţă: dieta bogată în grăsimi animale şi prăjeli, fumatul şi consumul de alcool, excesul de cafea (mai ales pe stomacul gol), consumul frecvent de alimente picante sau acre, constipaţia cronică, din cauza lipsei fibrelor din alimentaţie, lipsa celor 2 litri de lichide pe zi, dar şi lipsa lichidelor calde (supele, ciorbe, ceaiuri), curele drastice de slăbire (o masă pe zi) sau excesele, mesele neregulate sau servite în grabă, stresul, sedentarismul şi epuizarea prin muncă.

O simplă ecografie abdominală poate depista boala în fază incipientă. Alte investigaţii care se pot face sunt testul pentru sângerări oculte, examinare rectală, irigografie, colonoscopie, markeri tumorali, analiză la computer tomograf, Imagistică prin Rezonanţă Magnetică.

Cu cât este depistat mai devreme, cu atât mai bine. "Speranţa de viaţă a bolnavilor scade de la 90%, în stadiul incipient al bolii, până la 5%, în ultimul stadiu, când cancerul s-a extins dincolo de intestinul gros", atrage atenţia Adina Croitoru, medic oncolog la Institutul Clinic Fundeni.

Tratamentul bolii înseamnă operaţie, chimioterapie şi radioterapie. În prezent, există medicamente de ultimă generaţie pentru cei aflaţi în stadiul final al bolii, molecule care înfometează "tumorile", însă un pacient poate aştepta şi 1.200 de zile până să le primească. "Un astfel de tratament costă 120 de milioane de lei vechi pe lună per bolnav. De aceea, e mai bine să prevenim ca să tratăm mai puţin şi mai ieftin", mai spune ea.

Campanie pe facebook

Sub numele de "Ce nu ştii despre cancerul intestinului gros", Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România îşi propune să ofere toate informaţiile necesare cu privire la aceasta boală, precum şi să promoveze pe platforma on-line acţiunile desfăşurate în luna martie.

Cei interesaţi sunt rugaţi să acceseze şi pagina de Facebook a campaniei.

REGULI

Ce să mâncaţi ca să nu vă îmbolnăviţi

Iată o listă cu alimentele care reglează tranzitul şi previn constipaţia:

• Lactate: lapte, lapte bătut, chefir, iaurt;
• Pâine şi produse de patiserie: pâine integrală, pâine graham bine coaptă, prăjituri cu fructe;
• Fructe: prune, piersici, mere, caise, portocale, mandarine, căpşuni, zmeură, pepene galben, struguri, curmale;
• Carne, peşte: carne slabă şi albă (a se evita consumul excesiv);
• Supe, ciorbe şi sosuri: nu se recomandă sosurile picante, nici ciorbele acrite cu borş, sare de lămâie sau oţet.
• Legume şi salate: fasole, mazăre uscată, morcovi, varză;
• Băuturi: sucuri naturale, apă plată, lapte, ceaiuri din plante (laxative), dar nu ceai chinezesc.

• În plus, încercaţi să evitaţi constipaţia: mergeţi la toaletă zilnic, la aceeaşi oră, de preferat dimineaţa, după micul- dejun.
• Nu săriţi peste micul-dejun, respectaţi cele trei mese principale ale zilei şi nu serviţi cina mai târziu după ora 19.00.
• Nu combinaţi făinoasele cu carne ori fructele cu alte alimente.