Canalul care bate seceta şi aduce yahturi în Bărăgan

Ideea unirii pe apă a "inimii" Moldovei cu suburbiile Bucureştiului a apărut în urmă cu exact un secol, a fost pusă în practică de Ceauşescu şi abandonată după Revoluţie. S-ar putea relua din 2013.

Mega-canalul de irigaţii care ar lega zona Snagovului de Siret a fost trecut de guvern pe lista investiţiilor ce vor fi realizate în parteneriat privat din 2013. Suma necesară terminării canalului s-ar ridica la peste un miliard de euro, iar lucrarea hidrotehnică ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10 la sută, ar împiedica inundaţiile din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă pentru bucureşteni, şi nu numai, până în Vrancea. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. În 1986 Ceauşescu a decis începerea lucrărilor. Astfel, se făcea legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitatea aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti). Termenul de finalizare era 1995. A venit Revoluţia şi nu s-au mai alocat bani decât cu ţârâita. După 25 de ani, Guvernul a trecut proiectul pe lista investiţiilor prioritare de infrastructură realizate în parteneriat public-privat începând cu 2013. Până atunci se caută investitori. 50 de km din 198 începuţi, doar 5 km finalizaţi Suma necesară pentru finalizarea canalului se ridică la peste un miliard de euro, din care 510 milioane ar reprezenta doar amenjarea reţelei de irigaţii. "Au fost începuţi 50 de kilometri din cei 198 ai proiectului şi doar 5,7 kilometri au fost finalizaţi. Ritmul lucrărilor a fost dictat de bugetul anual alocat", ne-a explicat Dumitru Fodoreanu, directorul firmei de construcţii Sibarex – antreprenorul proiectului. Finanţare de drum judeţean, mai important ca o autostradă Valeriu Tabără ministrul Agriculturii a declarat că investiţia este mai importantă pentru România decât realizarea unei autostrăzi. "Având în vedere importanţa obiectivului pentru agricultură, ministerul susţine continuarea şi finalizarea sa, pe baza studiului de fezabilitate", ni s-a precizat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Zona transversată de canal este lovită puternic de secetă. "Nici cu tractorul nu se poate săpa în sol în unele perioade ale anului. Canalul ar fi benefic pentru întreaga populaţie din zonă. Fără un astfel de proiect nu ştiu dacă se mai poate face agricultură în această parte a ţării", ne-a declarat Constantin Vlase, primarul muncipiului Mărăseşti, judeţul Vrancea. Până la apariţia banilor privaţi, investiţia publică este mai mică decât cea a unui drum judeţean, care leagă două comune. Spre exemplu, proiectul hidrotehnic a fost finanţat în 2011 cu puţin peste 2,7 milioane de lei. "Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională Apele Române, a alocat în cursul acestui an pentru acest obiectiv de investiţii suma de 2.759.777 lei.", ni s-a precizat de la Direcţia de Comunicare din cadrul Ministerului Mediului şi Apelor. Ca şi comparaţie, în Maramureş, în cadrul unui proiect european, reabilitarea drumului judeţean Baia Sprie – Bârsana, s-a ridicat la 23 de milioane de euro. Refacerea DJ-ului dintre localitătile doljene Ianca şi Potelu a costat trei milioane de lei. Tot în Dolj, drumul judeţean 133 A, care leagă unul dintre satele comunei Dăbuleni de drumul judeţean 54 A, cu o lungime de cinci kilometri, a primit 3,5 milioane de lei. În Gorj, reabilitarea DJ 506, Cervenia-Vităneşti-Babaiţa, a primit 4,8 milioane de lei. Speculatorii stau la pândă În acest moment, s-au efectuat expropierile în judeţul Vrancea, dar în Buzău, Brăila şi Ialomiţa nu sunt gata încă. "Da, este o problemă foarte mare, pentru că e posibil să apară speculatorii", ne-a mai declarat Dumitru Fodoreanu. "Exproprierile nu sunt rezolvate decât pe teritoriul judeţului Vrancea. Referitor la proiectare şi aceasta este realizată doar pe teritoriul judeţului Vrancea", ne-a explicat Dumitru Fodoreanu, directorul al SC Sibarex SA, societate care este antreprenor general pe investiţia Canal Siret-Bărăgan. 135 milioane de euro s-au investit până acum în amenajarea canalului, dintre care 100 de milioane până în 1989 UTILITATE TREI ÎN UNU Beneficiu anual de 250 de milioane de euro pentru agricultură Conform proiectului tehnic realizat de AquaProiect din Bucureşti, creşterile de producţie în agricultură, în cazul în care s-ar realiza canalul, ar fi imense: de 320.000 tone de grâu, 513.00 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui şi aproape două milioane de tone de furaje. Valoarea acestui surplus era evaluată în 2003 la 120 de milioane de euro. Acum trece de un sfert de miliard. Producţia de cereale a ţării ar fi crescut cu un milion de tone anual, ceea ce înseamnă între 6 şi 10 la sută din producţia anuală a ţării. Elimină pagubele inundaţiilor Canalul ar putea prelua 21.000.000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe lânga cei 16.000.000 metri cubi preluaţi de Acumularea Călimăneşti, cel mai important baraj de pe râu, eliminând riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005 sau din 2010. "Lucrarea hidrotehnică ar pune în siguranţă circa 130 km de diguri existente pe malul stâng al Siretului, dar şi 130 km de diguri de pe malul drept, din judeţele Vrancea şi Brăila, salvând de la inundaţii 22 de localităţi", ne-a mai explicat specialistul hidrotehnic Romeo Cândea. Doar în ultimii trei ani inundaţiile au produs pagube de peste 200 de milioane de euro, în zona Siretului, conform estimărilor statului. Plimbare cu yahtul până în Vrancea O altă întrebuinţare atribuită canalului este utilizarea sa ca şi cale de navigaţie. Ar permite transportul de mărfuri şi de călători, spre exemplu, de la Focşani şi Brăila până la nord de Bucureşti. Totodată, ar putea per mite şi plimbările cu yahtul.