Senzaţia de sufocare, oboseala cronică, "topirea" muşchilor şi scăderea capacităţii de muncă, până la degradare continuă, acestea sunt efectele bolii "ascunse" a plămânilor, bronhopneumopatia obstructivă cronică.
Deşi nu foarte cunoscută, BPOC afectează oficial 210 milioane de persoane la nivel mondial şi un milion de români. Trei milioane de bolnavi mor anual din cauza acestei boli şi se preconizează că va ajunge în următorii zece ani a treia cauză de deces în lume. Deoarece acţionează din umbră, bronhopneumopatia obstructivă cronică este depistată mai ales în fază avansată, când calitatea vieţii individului scade considerabil, bolnavii întâmpinând dificultăţi atunci când urcă trepetele, când se plimbă, se îmbracă sau vorbesc. Până la această fază, jumătate dintre bolnavi nu sunt însă diagnosticaţi.
Află gratuit câţi ani au plămânii tăi
Diagnosticarea precoce ar permite un control mai mare al bolii şi ar reduce implicit efectele dezastruoase. Acest lucru se poate face cu ajutorul spirometriei, un test simplu şi nedureros, prin care se măsoară cât de bine respiră o persoană şi vârsta reală a plămânilor. Oricine are peste 40 de ani, fumează sau a fost expus fumului de ţigară, precum şi la alte tipuri de fum şi prezintă simptomele BPOC (tuse cronică, productivă, în majoritatea zilelor şi senzaţia de lipsa bruscă de aer) trebuie să-şi facă acest test. Însă, cum boala nu este foarte cunoscută nici măcar în rândul fumătorilor, iar simptomele ajung să fie considerate fireşti, foarte mulţi bolnavi nu îşi fac aceste teste. De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC, Societatea Română de Pneumologie lansează a doua ediţie a campaniei "Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?", oferind posibilitatea tuturor persoanelor să-şi facă testări gratuite în cabinetele medicale din întreaga ţară, în perioada 15-19 noiembrie şi, de asemenea, pe 17 noiembrie, într-un cort special amenajat la intrarea în Parcul Tineretului din Bucureşti. Lista cabinetelor medicale, dar şi alte informaţii pot fi găsite pe site-ul www.desprebpoc.ro. Mai multe informaţii despre Ziua Mondială a BPOC pot fi accesate şi pe site-urile www.goldcopd.ro şi www.internationalcopd.org.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fumul de ţigară, principala cauză
Principala cauză este fumul de ţigară, dar nu este singura. Poluarea casnică sau industrială, expunerea la pulberile industriale şi noxele chimice, precum şi la fumul produs prin arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd) sunt tot atâtea cauze, care vizează mai ales femeile din mediul rural. BPOC se moşteneşte genetic doar în proporţie de 5%. Mai mult, boala se asociază cu alte afecţiuni, precum bolile cardiovasculare (circa 40% din totalul pacienţilor), diabet (10%), hipertensiuhne arterială (17-24%), osteoporoză (2-19%), dar şi depresie (18-22%), de trei ori mai frecvent decât persoanele neafectate de BPOC. Studiile indică o prevalenţă crescută a bolii pe viitor, odată cu creşterea tabagismului. Cu cât numărul "anilor" şi a pachetelor fumate este mai mare, cu atât riscul apariţiei bolii este mai mare. "Chiar dacă toţi fumătorii ar renunţa la fumat astăzi, în următorii 20 de ani, lumea s-ar confrunta în continuare cu o creştere a prevalenţei BPOC, întrucât 55-75% dintre pacienţi provin din rândul actualilor sau foştilor fumători", atragea tenţia prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie. Gaură în bugetele Sănătăţii
În ultimii ani s-a constatat că BPOC afectează grav persoane cu vârste între 45-65 de ani, perioda de maximă productivitate. Viaţa profesională este puternic afectată: în Europa, mai mult de o treime din respondenţi recunosc că întâmpină dificultăţi majore în desfăşurarea activităţilor cotidiene, iar cu o săptămână înainte de realizarea studiului, fiecare dintre respondenţi pierduse aproximativ zece ore de muncă, iar unul din şase fusese spitalizat în ultimele luni anterior studiului. Acest lucru face ca BPOC să fie o povară economică majoră pentru bugetele naţionale de sănătate şi nu numai (costuri legate de boală, costurile suportate de angajator, costuri generate de necesitatea asistenţei pacienţilor). Ultima analiză efectuată în SUA (2007) arată că boala a generat costuri totale în valoare de 42 miliarde de dolari, iar în Canada şi Europa de Vest costurile BPOC sunt în medie de aproape 4000 de euro pe pacient anual. Pacienţii cu BPOC însumează anual circa 28 000 de pierderi în productivitatea muncii.
Recomandările noastre
