Ministerul Muncii lucrează la o modificare semnificativă în ceea ce privește gestionarea căminelor destinate îngrijirii persoanelor în vârstă. Această modificare se adresează în special celor care administrează astfel de cămine prin intermediul societăților comerciale cu scopul de a obține profit.

Schimbarea legislativă propusă va institui o obligație pentru proprietarii de cămine de bătrâni de a reinvesti 90% din profit în îmbunătățirea serviciilor sociale.

Noua lege pentru cei care administrează cămine de bătrâni îi lasă fără profit

Expunerea de motive a proiectului include, de asemenea, o propunere de revizuire a criteriilor de acreditare pentru persoanele juridice interesate să devină furnizori de servicii sociale.

Această revizuire se concentrează în principal pe interzicerea operatorilor economici cu scop lucrativ de a furniza servicii sociale. Cu excepția celor care funcționează ca întreprinderi sociale.

Conform comunicatului Ministerului Muncii, care a publicat propunerile de modificare legislativă în perioada 8-17 septembrie, una dintre modificări se referă la revizuirea Legii asistenței sociale nr. 292/2011.

Conform informațiilor din Registrul electronic unic al serviciilor sociale la data de 6 septembrie 2023, existau 3.788 de furnizori de servicii sociale acreditați. Dintre aceștia, 1.535 erau furnizori de servicii publici, iar 2.253 erau furnizori privați.

Aceștia din urmă se împărțeau în 1.666 de organizații neguvernamentale, 165 de culte recunoscute de lege și 422 de operatori economici cu scop lucrativ. Aceste informații au fost furnizate de Ministerul Muncii într-un răspuns acordat publicației Economedia.

În ceea ce privește structura căminelor pentru persoane vârstnice, există 402 astfel de instituții administrate de Asociații și Fundații. Toate acestea oferă un număr total de 15.788 de locuri.

În paralel, cele 225 de societăți comerciale care administrează cămine de bătrâni pun la dispoziție 10.107 locuri. În timp ce cele 120 de cămine publice dispun de 1.076 de locuri destinate persoanelor vârstnice.

Administratorii căminelor private, nemulțumiți de schimbările propuse

Un reprezentant al unei societăți comerciale care are în administrare un cămin pentru persoane vârstnice cu 17 beneficiari își exprimă nemulțumirea față de noile prevederi.

„Oferim servicii sociale în România de 8 ani. În această perioadă ne-am dezvoltat și am oferit servicii fără a încălca legislația în vigoare, am încercat să fim cât mai buni. Recunoaștem că scopul este unul social, dar ca și orice om, dorim sa creștem, să ne dezvoltăm și totodată să câștigăm mai mult și nu ne este rușine să spunem că dorim să obținem profit.

Practic, prin această modificare nu va mai putea oferi servicii sociale nicio societate comercială din România care dorește sa obțină profit!”, a transmis acesta publicației citate.

Acesta estimează că în cele peste 200 de societăți comerciale care administrează cămine de bătrâni activează aproximativ 5.000 de angajați.

„În toată lumea există cămine de batrâni administrate de societăți private sau fonduri de investiții. Acolo nu se pune problema de profit? Fără profit cine va mai face noi investiții? Ne bazăm pe Biserică și ONG care se bazează pe subvenții și donații pentru a putea îngriji bătrânii?”, mai subliniază acesta.

Căminele pot funcționa în forma actuală până la expirarea licenței

Potrivit Ministerului Muncii, actul normativ nu implică desființarea vreunei entități ca urmare a acestor modificări. Se are în vedere introducerea unei norme tranzitorii care să permită licențelor existente să rămână în vigoare până la data expirării acestora.

După această perioadă, operatorii pot opta să-și schimbe forma de organizare din societăți comerciale în întreprinderi sociale. Un aspect distinctiv al întreprinderilor sociale constă în faptul că legea impune ca 90% din profitul generat să fie reinvestit. Totul în scopul dezvoltării serviciului social.

Acest model european a avut succes în țările vecine. Și, cu toate acestea, în acest domeniu, activitatea nu este neapărat orientată spre profit. Activitatea este percepută mai degrabă ca o vocație în care prioritară este îngrijirea și binele celorlalți.