Evz.ro: Cum a fost copilăria ta în Brăila?
Camelia Potec: Am avut o copilărie foarte frumoasă. La Brăila m-am născut, acolo am învăţat, acolo am început înotul. Tot acolo mă întorc în vacanţă. Este punctul meu de plecare în tot ceea ce am făcut şi fac în viaţă. Îmi amintesc cu plăcere de cele două piscine în care mi-am petrecut foarte mult timp. 

Cea de 25 de metri, care era acoperită, şi cea de 50, unde ne antrenam vara. Acolo era universul meu. Acolo aveam şi şcoala. Zilnic, între ora şapte dimineaţa şi şapte seara. Când nu eram în bazin, eram la şcoală. În puţinul timp liber mergeam în parc, tot pe lângă bazin. E acolo, în Brăila, un parc foarte frumos. Apoi e faleza, unde, la început, mergeam cu părinţii, iar, mai târziu, cu prietenii.
Cum vezi acum oraşul tău natal?
Oamenii mi se păreau normali în copilărie. Cel puţin aşa credeam, că sunt normali. Că toţi sunt la fel. Poate şi pentru că părinţii m-au protejat. Mai târziu când am crescut, am descoperit că oamenii pot fi şi răi. Acum, când revin în vacanţă, îi redescopăr pe brăilenii mei la fel de binevoitori, de amabili, de drăguţi. Lumea mă opreşte pe stradă şi mă întreabă diverse lucruri. În general, tot de sport, de înot, vorbim. Îmi spun că m-au văzut la televizor, că s-au bucurat sau că s-au întristat pentru mine.
Dacă ai fi ghid pentru o zi, ce ai recomanda unui turist?
Le-aş recomanda tuturor care vizitează Brăila să dea o fugă pe faleză. E atât de frumoasă! Şi să meargă să vadă Lacul Sărat.
Care crezi că este principala problemă cu care se confruntă Brăila?
În acest moment este lipsa locurilor de muncă.
Dacă ar fi să poţi realiza o schimbare în oraş, ce anume ai modifica?
Nu cred că aş schimba ceva. Mie îmi place aşa cum este el, pentru că este al meu.
Ce nu prea ştie lumea despre acest oraş?
Mulţi nu ştiu că Brăila este oraşul cu cele mai multe fabrici de confecţii din România.
Care sunt elementele cele mai des atribuite Brăilei?
Clădirile vechi, faleza, unii spun că şi fetele frumoase, Dunărea. Aud şi unele lucruri mai puţin plăcute despre oraşul meu, dar doar le aud.