UE şi guvernul alocă 1,4 miliarde de euro pentru 13 poli de dezvoltare urbană. După o perioadă îndelungată în care s-au discutat şi s-au "clocit" planuri şi proiecte, s-au încins spiritele în ţară, guvernul a emis, acum două săptămâni, un act normativ prin care şi-a asumat direcţionarea preferenţială a banilor europeni şi a fondurilor bugetare înspre 13 municipii, denumite "poli de dezvoltare urbană". Arad, Baia-Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu- Vâlcea, Satu-Mare, Sibiu, Suceava şi Târgu-Mureş sunt oraşele din cele şapte regiuni de dezvoltare ale României, cu excepţia Bucureştiului.

Acestea vor avea rolul de „liant“ între „polii de creştere“, respectiv municipiile Braşov, Cluj- Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara. Binele suprem promis constă în diminuarea migrării tinerilor spre marile oraşe şi „crearea unei structuri spaţiale care să impulsioneze dezvoltarea economică echilibrată teritorial“. Ceea ce reporterii „Evenimentului zilei“ au descoperit în toate cele 20 de municipii este că edilii au profitat de moment ca să promită rezolvarea eternelor probleme preelectorale: străzi, centre sociale, investiţii în educaţie şi crearea zonelor metropolitane.

OFICIAL

Ministerul solicită proiecte integrate, nu doar reparaţii

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Borbely Laszlo, a declarat că 1,4 miliarde euro vor putea fi accesaţi de autorităţile locale pentru dezvoltarea durabilă a celor 13 oraşe desemnate drept poli de dezvoltare urbană. „Polii vor primi bani numai dacă au proiecte integrate şi nu este un proiect integrat să asfaltezi 10 străzi dintr-un oraş, ci să restaurezi o parte a Centrului Istoric, să reabilitezi o parte dintr-un cartier, inclusiv să construieşti sau să amenajezi piste pentru biciclişti“, a spus Borbely Laszlo. Ministrul a adăugat că au fost purtate „discuţii şi negocieri la sânge cu Comisia Uniunii Europene“ şi că până la urmă s-a acceptat faptul că România, care este a 7-a ţară din UE, nu poate să se dezvolte numai monocentric. „Şi atunci, în fiecare regiune sunt două-trei oraşe care pot să fie potenţiali poli naţionali de creştere, dar care încă au acest statut de poli de dezvoltare urbană“, a precizat Borbely.

PROIECTE FABULOASE

Primăriile şi-au găsit „vaca de muls“

1. Nord-Est (Iaşi)

BACĂU. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache (PNL), afirmă că se vor accesa fonduri europene de 50 de milioane de euro pentru infrastructură. „Noi vom face proiecte, în primul rând pentru reabilitarea podurilor. Vrem să moderniză m podul din cartierul Narcisa, de pe E85, şi să mai facem în zonă un pasaj pietonal. Apoi, vom renova celălalt pod, din zona Mărgineni, de la ieşirea din Bacău spre Moineşti. Vrem să facem şi un al doilea pod peste Bistriţa“, a spus primarul Stavarache. Dacă mai rămân bani, vrea să mai asfalteze încă 30 de străzi. (Olimpia Filip)

SUCEAVA. Primarul Sucevei, Ion Lungu (PDL), spune că primăria a pregătit deja un proiect pentru fonduri, care vizează reabilitarea unor cămine sociale şi a infrastructurii rutiere din două cartiere sucevene, Burdujeni şi Iţcani. (Dan Coman)

2. Sud-Est (Constanţa)

BRĂILA. Primarul Brăilei, Aurel Simionescu (PSD), este dezamăgit de faptul că oraşul a fost retrogadat de la pol de creştere la pol de dezvoltare urbană. „Galaţiul şi Brăila reprezintă cea mai mare aglomerare urbană din România, după Bucureşti. Trebuie ca perspectiva unui pol Galaţi-Brăila să fie acceptată“, conchide Simionescu. (Liliana Şerban)

GALAŢI. Una dintre cauzele desemnării acestui pol e şi faptul că municipiul de pe graniţa de est a ţării poate forma aglomerări urbane cu Brăila-Tulcea şi Cahul (oraş din Republica Moldova), zone ce ar depăşi două milioane de locuitori în următorii ani. Potrivit lui Florin Popa, city-managerul Galaţiului, aici se pot atrage fonduri pentru demararea lucrărilor în zona metropolitană dintre Galaţi şi Brăila. Alte proiecte de infrastrură ar fi crearea unui pod peste Dunăre, care să lege Moldova de Dobrogea (ridicat fie la Galaţi, fie la Brăila spre Tulcea) sau a unui aeroport. Autorităţile gălăţene au în vedere şi realizarea unui port de ambarca- ţiuni pe Dunăre. „Încă nu s-au depus proiecte, însă avem în vedere şi partea socială“, a explicat Popa. (Marian Păvălaşc)

3. Sud-Muntenia (Ploieşti)

PITEŞTI. Unul dintre planurile primarului Piteştiului, Tudor Pendiuc (PSD), este crearea zonei metropolitane Piteşti. „Nu o să ne mai lovim de birocraţie şi, în al doilea rând, între Piteşti şi comunele limitrofe va exista o corelare în ceea ce priveşte dezvoltarea. Astfel, nicio localitate nu se va dezvolta haotic, ci în interdependenţă cu celelalte“, a declarat Pendiuc. (Dan Badea)

4. Sud-Vest Oltenia (Craiova)

RÂMNICU-VÂLCEA. Refacerea bazelor de agrement lăsate în paragină, modernizarea parcului Zăvoi şi trasformarea lui în „centrul de recreere“, colectarea selectivă a de- şeurilor menajere, construirea unei staţii de epurare şi refacerea reţelei de canalizare şi de apă a oraşului, dar şi a străzilor sunt doar câteva dintre proiectele iniţiate de primărie. „Pentru unele am obţinut deja finanţare, iar pentru altele urmează să depunem proiecte“, susţine Daniel Ionescu, purtătorul de cuvânt al primăriei. (Nicoleta Ene)

5. Vest (Timişoara)

ARAD. Aradul avea de gând să dea în judecată guvernul dacă nu devenea centru de dezvoltare urbană. „Dacă nu ar fi hotărât ei de bună-voie, împreună cu alte oraşe din România, aveam de gând să dăm guvernul în judecată şi să atacăm în contencios administrativ hotărârea cu Timişoara, pentru că nu era corect să ne excludă. Principalul avantaj este că nu mai ia Timişoara toţi banii din regiune“, spune primarul de Arad, Gheorghe Falcă. (Alex Negru)

DEVA. „Ca pol de dezvoltare, Deva, mai bine-zis conurbaţia formată de acest oraş împreună cu Simeria şi Hunedoara, are marele avantaj că şi-a făcut deja planul urbanistic şi nu mai e mult şi se rezolvă şi problema din punct de vedere juridic. Este printre puţinele zone din ţară în care există definitivat un plan coerent de dezvoltare economico-socială, acceptat de consiliile locale ale oraşelor componente. Dezavantajul zonei este însă faptul că este depopulată“, spune profesorul Radu Radoslav, coordonatorul echipei de specialişti timişoreni care au efectuat studiile economice, urbanistice şi sociale ce au premers întocmirea proiectului conurbaţiei numite „Corvinia“. (Ciprian Iancu)

6. Nord-Vest (Cluj-Napoca)

ORADEA. „Ca efect imediat va fi alocarea a 32 de milioane de euro pentru derularea de proiecte de dezvoltare urbană. Primul proiect care va beneficia de aceste fonduri va fi reabilitarea magistralei CET, iar lista proiectelor continuă cu amenajarea unei centrale electrice în parcul industrial, amenajarea accesului către acesta şi prelungirea reţelei de linii de tramvai“, susţine Marcel Boloş, director al Direcţiei de Dezvoltare Durabilă şi Finanţări Externe din cadrul Primăriei Oradea. (Valentin Teuca)

BAIA MARE. Cristian Anghel (PNL), primarul oraşului Baia Mare, crede că punctul forte al urbei ar putea fi faptul că este singurul municipiu de rang doi care a creat un sistem urban funcţional, în care 14 unităţi teritorial administrative din jur s-au asociat voluntar şi au creat o strategie comună de dezvoltare. „Avem o strategie în revizuire, în decembrie e gata. Eu aş fi înclinat să spun că aş investi în modernizarea aeroportului sau în drumul de centură, în reţeaua de incubatoare de afaceri sau de marketing. Aş putea asfalta şi moderniza un cartier întreg“, a explicat Anghel. (Alexandru Ruja)

SATU-MARE. Primăria municipiului Satu-Mare pregăteşte un pachet de proiecte, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, pentru reabilitarea infrastructurii urbane a cartierului Solidarităţii, a clădirii monument istoric Teatrul de Nord, pentrui înfiinţarea unui centru multifuncţional furnizor de servicii sociale, un proiect de reabilitare a locuinţelor sociale de pe strada Ostrovului şi unul de înfiinţare a unui centru tehnologic de inovare şi de afaceri. Potrivit primarului Iuliu Ilyes (UDMR), problema cea mai mare cu care se confruntă administraţia locală este lipsa firmelor specializate care ar putea cauza întârzieri. (Romeo Fabian)

7. Centru-Braşov

TÂRGU-MUREŞ. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Borbely Laszlo, a criticat, acum două săptămâni, lipsa unui proiect integrat la Târgu-Mureş. Ministrul a dat exemplul amenajă rii unei piste pentru biciclişti şi a subliniat că Tg.-Mureş este singurul oraş mare din ţară care nu ţine cont de cei care umblă cu bicicleta. Astfel, a solicitat grupului UDMR din consiliul local să identifice o astfel de variantă de proiect pentru biciclişti. (Raul Matiş) SIBIU. „Ne bucurăm de această decizie şi consider că este de bun augur. Sibiul este un oraş care are o dezvoltare economică accelerată, iar această tendinţă se va menţine şi pentru viitorul apropiat. Municipalitatea va depune în continuare eforturi pentru a aplica la cât mai multe programe finanţate pe Programul Operaţional Regional - axa prioritară 1, pentru a atrage fonduri pe care le putem folosi în proiecte pentru dezvoltarea municipiului“, a declarat concis Klaus Johannis (FDGR), primarul muncipiului Sibiu. (Dragoş Popescu)

CEI ŞAPTE MARI

Poli de creştere la vârful regiunilor

IAŞI. Autorităţile afirmă că Iaşiul a fost declarat pol de creştere economică deoarece s-a ţinut seama de distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu a localităţilor, de plasarea reţelei de transport, nivelul de dezvoltare economică şi puterea de atragere a investitorilor. Dintre cele peste 100 de milioane de euro se va reconstrui pasarela „Octav Băncilă“, care leagă cartierul Alexandru cel Bun de restul municipiului şi vor fi asfaltate mai multe străzi. (Olimpia Filip)

CONSTANŢA. Autorităţile au pregătit mai multe proiecte care au nevoie de finanţări pentru concretizare. Suma care va fi probabil alocată pentru zona metropolitană Constanţa este de 92 milioane euro, dar, potrivit primarului Radu Mazăre, „pentru proiectele noastre avem nevoie de fix 102 milioane euro“. Cel mai amplu proiect vizează reabilitarea zonei peninsulare a oraşului, care zace în paragină. Este vorba de cartierul care începe imediat ce ieşi din Portul Constanţa şi unde se află principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului. Aici totul musteşte de istorie: vestigii vechi de 2.500 ani, Edificiul roman cu mozaic, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, cazinoul, moscheea Carol I, farul genovez, statuia poetului Ovidius. Dacă proiectele de reabilitare vor fi aprobate de Comisia Europeană, cartierul se va transforma în cinci ani în cel mai pitoresc punct de atracţie de pe litoral, cred autorităţile locale. (Feri Predescu)

PLOIEŞTI. Consilierii ploieşteni au votat pe 10 septembrie, într-o şedinţă extraordinară, participarea municipiului la constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti-Prahova“, prin care autorităţile locale speră să obţină fonduri de la bugetul de stat. „Banii obţinuţi prin programul regional vor fi investiţi în principal în dezvoltarea infrastructurii“, a declarat primarul Ploieştiului, Andrei Volosevici. Autorităţile locale speră să oprească astfel migraţia ploieştenilor către Bucureşti, câteva mii fiind deja navetişti de ani buni pe ruta Ploieşti - Bucureşti. (Marius Nica)

CRAIOVA. Directoarea ADR Sud- Vest Oltenia, Marilena Bogheanu, ne-a declarat că Bănia are la dispoziţie 80 de milioane de euro într-o primă fază, dintre cele 200 de milioane alocate regiunii, cu condiţia să depună proiecte de dezvoltare integrată pe cel puţin două din domeniile social, antreprenorial şi de utilităţi publice. Printre proiectele care se află în dezbatere se află: un pasaj suprateran, o parcare subterană, reabilitarea străzilor locale, reabilitarea clădirilor de patrimoniu, înfiinţarea unor structuri pentru afaceri. (Gabriela Zanfir)

TIMIŞOARA. Specialiştii europeni susţin că, prin poziţia geografică pe care o ocupă, Timişoara îi determină pe vecinii maghiari sau sârbi (graniţele cu ambele ţări se află la aproximativ aceeaşi distanţă, circa 60 de kilometri) să ţină cont de influenţele lui. „Vor veni aici fonduri, iar Timişoara va fi organizată pe viitor ca o metropolă. Toată această dezvoltare metropolitană va fi nu doar în folosul Timişoarei, ci şi al localităţilor din jur, la nivel euroregional şi nu doar strict, local“, a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. În aceste zile, municipalitatea va introduce pe ordinea de zi a consiliului local un proiect de hotărâre prin care se va stabili lista celor 15 localităţi din jurul municipiului care vor face parte din viitoarea zonă metropolitană. (Georgeta Petrovici)

CLUJ-NAPOCA. Primarul Clujului, Emil Boc, trece în revistă atuurile oraşului. „În primul rând, e forţa de muncă calificată în orice domeniu. Contează şi prezenţa unor branduri de renume , ca Nokia sau Emerson. Avem o infrastructură foarte bine dezvoltată, avem drumuri bune, aeroport şi apropiere de autostrada Transilvania. În sfârşit, un alt atu este prezenţa unui centru financiar, bancar şi economic foarte bine dezvoltat. Principalul dezavantaj este şomajul, care riscă să crească în perioada următoare.“ În schimb, Claudiu Coşier, directorul Agenţiei de Devoltare Regională Nord-Vest, consideră că în Cluj există deocamdată doar un potenţial: „Realist şi pragmatic vorbind, Clujul are potenţial să devină un pol de competitivitate. Deocamdată, cu ce are, nu este“. (Mihai Şoica)

BRAŞOV. „Din punct de vedere economic, Braşovul este oraşul cel mai dezvoltat din zonă“, spune preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, Nicolae Ţucunel, care reprezintă Braşovul în Comitetul Regional de Evaluare Strategică şi Corelare de la Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) 7 Centru. „La ultima şedinţă au fost aprobate trei finanţări pe judeţul Braşov, una pentru dezvoltare urbană, la Rupea, şi două pentru agenţi economici din domeniul turismului care activează la Braşov şi Predeal. În continuare, vom pune accentul pe proiectele comune, care implică mai multe comunităţi locale, de preferinţă din judeţe diferite, proiecte care ar sprijini la dezvoltarea infrastructurii şi economiei regiunii“, mai spune Ţucunel. (Ovidiu Eftimie)