Editura Evenimentul si Capital

PERICOL TOXIC IMENS în Bucureşti. Paradox sfidător la Primăria Capitalei. News alert

Autor: | | 0 Comentarii | 4965 Vizualizari

Pentru bucureșteni, gunoiul e o problemă. Pentru Primăria Capitalei, deșeul este doar o afacere. Cu trei gropi de gunoi în funcțiune, orașul continuă să fi e sufocat de mizerie și, deși Uniunea Europeană a pus România, la mijlocul lunii octombrie a.c., la colț pentru neîndeplinirea directivei privind depozitele de deşeuri, autoritățile continuă să ignore problema.

Autorităţile române trebuiau să închidă, până la data de 16 iulie 2009, 68 de gropi de gunoi neconforme. Nouă ani mai târziu, în 2018, după decizia CJUE, Ministerul Mediului preciza că a făcut eforturi pentru închiderea a 41 de depozite neconforme, iar în continuare trebuie modificată legislaţia în domeniu. Vestea bună, dacă ea există, este că pentru moment, România nu va fi sancţionată financiar, ci va trebui să plătească cheltuielile de judecată şi să închidă de urgență gropile de gunoi care nu sunt conforme standardelor europene. Suntem, însă, în umbra procedurii de infringement pe această problemă, iar amenzile se pot ridica la sute de milioane de euro. Sub preș sau la groapă, autoritățile române par să nu înțeleagă care este miza depozitării gunoiului în siguranță.

Capitala are trei depozite de deșeuri, din care două sunt fără autorizație

Glina, Chiajna-Rudeni și Vidra sunt cele trei puncte de colectare a deșeului din București, însă autorizație integrată de mediu are doar una singură : Chiajna-Rudeni, administrată de Iridex.

Deși, teoretic, aceste depozite ar trebui să funcționeze doar autorizate din punct de vedere al mediului, Primăria Municipiului București și Garda de Mediu le țin deschise. De ce? Pentru că fără acestea gunoiul ar rămâne în tomberoanele cetățenilor și ar fi, mai mult decât este deja, un dezastru ecologic major. Totodată, PMB nu se gândește și la responsabilitatea privind aceste depozite de gunoi, pentru administrarea cărora ar trebuisă plătească. „Responsabilitatea față de mediu nu se încheie când cetățeanul aruncă sacul de gunoi la ghenă sau la pubelă, ci de abia atunci începe. Colectarea și depozitarea în siguranță a deșeurilor sunt servicii publice de care beneficiează nu doar colectivitatea, dar și fiecare cetățean, individual. Din banii plătiți acum de cetățeni pentru depozitarea deșeurilor se constituie și fondul de monitorizare post-închidere. Dacă nu mai vrem gunoaie pe câmp, în râuri, pe lacuri, prin păduri, trebuie să știm că aceste servicii costă și trebuie să plătim pentru cât gunoi producem și aruncăm”, ne-a declarat un specialist în managementul deșeurilor. În alte cuvinte, fără monitorizarea post-închidere, gunoaiele depozitate rămân în grija nimănui și pot deveni adevărate „bombe ecologice”.

Plătește pentru cât gunoi produci”

„Plătește pentru cât gunoi produci” este unul din principiile foarte sănătoase care stau la baza politicilor Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor municipale. Un al doilea principiu, folosit în toate țările europene, este taxarea depunerii la groapă la un nivel la care aceasta să fie ultima, și nu prima soluție atunci când este vorba de gestionarea deșeurilor. Introdusă de Legea 384 din 2013 taxa de depunere a fost amânată în decembrie 2013, promisă în 2015 și reintrodusă prin OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Taxa a intrat în vigoare în ianuarie 2017 cu valoarea de 80 de lei/tonă și urma să crească la 120 de lei/tona în 2018. Doar că după numai 6 luni, Ministerul Mediului a considerat că „cetățeanul nu trebuie să platească dacă nu a fost informat și nu stie ce să facă, iar Comisia Europeană a fost de acord că România nu este pregatită pentru implementarea ei.”

După 4 ani de la adoptare, Ministerul Mediului nu a făcut nimic pentru a le explica românilor ce e cu taxa și la ce folosește ea! După aproape un an și jumătate de la prorogare, taxa revine, de la 1 ianuarie 2019, sub numele nu tocmai potrivit de „taxa pentru economia circulară” și este de 30 de lei/ tonă, urmând să crească la 80 lei/tonă în 2020.

54 de milioane de euro la Dolj, aruncați la gunoi

Acum 5 ani, doljenii au primit 40 de milioane de euro de la Uniunea Europeană și încă 14 milioane de euro de la bugetul de stat și cel local, după care scenariul este cel clasic: licitații blocate, construcții nerecepționate, lucrări care nu pot începe pentru că nu au primit avize de la furnizorii de utilități. Autoritățile au construit 4 stații de compostare și de transfer, plus o stație de sortare la depozitul de deșeuri de la Mofleni, dar ele nu au fost puse încă în funcțiune pentru că nu are cine să le opereze, iar licitația pentru desemnarea operatorului este blocată la Curtea de Apel Craiova. Timp de 5 ani, cele 32 de utilaje pentru transportul și manipularea deșeurilor municipale au stat în garaj, neutilizate.

A MURIT! Vestea care a zguduit Capitala, in aceasta dimineata

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI