Evenimentul Zilei > Actualitate > Bucuresti 2009, orasul interzis

Bucuresti 2009, orasul interzis

Daca nu se organizeaza zona metropolitana, Capitala va fi blocata in maximum doi ani. Primarii marilor orase cer ajutor de la guvern pentru gestionarea traficului.

Zona metropolitana, un proiect vechi de cinci ani, se zbate inca in anonimat, desi adoptarea de catre parlament si implementarea lui ar salva Bucurestiul de la blocajul care se manifesta de acum.

Autorul singurului studiu socio-economic despre avantajele organizarii metropolitane a Capitalei, fostul primar al sectorului 1 Vasile Gherasim spune ca, daca autoritatile nu fac nimic in maximum doi ani pentru organizarea zonei metro-politane, Bucurestiul va fi un oras interzis atat din punct de vedere al traficului, dar si al dezvoltarii economice.

Constienti si nu prea, primarii marilor orase din Romania, reuniti la sfarsitul anului trecut la Bucuresti, au facut un apel catre guvern sa adopte legi care sa stimuleze descentralizarea si sa asigure trecerea completa a politiei in subordinea primarilor, astfel incat acestia sa poata gestiona problemele de trafic cu ajutorul agentilor de circulatie.

Sensuri unice

Introducerea sensurilor unice pentru dirijarea circulatiei spre cat mai multe dintre cele 5.000 de strazi ale Capitalei ar fi una dintre solutiile de descongestionare a traficului, in opinia lui Vasile Gherasim. „Bucurestiul are 5.200 de strazi, dar sunt folosite intens cam 360. Sensurile unice ar descongestiona aceste artere si ar duce la o circulatie mai buna in tot orasul”, e de parere Gherasim.

Sensurile unice, promise de multi ani de Primaria Capitalei, sunt conditionate acum de finalizarea masterplanului de circulatie pe care municipalitatea sustine ca-l va implementa din primavara lui 2008 si care include semafoarele inteligente si urmarire prin GPS a mijloacelor de transport in comun.

Orasul inelelor

Daca avem norocul sa vedem sensurile unice pana la primavara, tot de la anul ar trebui sa inceapa reorganizarea Capitalei dupa principii deja incercate de orase mari ale lumii. Gherasim spune ca toate dezvoltarile ce se vor aproba de acum incolo in Bucuresti ar trebui sa tina de o organizare in cercuri concentrice si nu radial, ca pana acum.

Orasul ar trebui sa aiba trei inele/centuri: „Una ar fi cea de la Odai, sa aiba patru benzi si sa devina un fel de centura interioara, iar a doua, care sa fie Ringul Bucurestiului, ar trebui construita la 35 de kilometri de centrul orasului, prin dreptul localitatilor Dimieni, Snagov. In centrul orasului ar trebui sa fie inelul central, inchis de Pasajul Basarab, care se face acum. De exemplu, la Köln, in jurul Ringului, exista niste reguli de circulatie, iar in interiorul Ringului – alte reguli. Fara masini de tonaj, fara autocare, toti turistii se urca in microbuze de maximum 1,5 tone ca sa ajunga in centru”, explica Gherasim principiile de descongestionare aplicate de ani intregi in toate marile orase europene.

Cine aglomereaza?

Tot din filosofia de dezvoltare spre periferii fac parte si alte masuri pe care Gherasim le-a prevazut in proiectul sau. „Tot ce a fost tentant economic s-a dus in nord – parcuri comerciale si cartiere rezidentiale. Zonele de prestari servicii au ramas pe locurile vechi in Bucuresti si blocheaza degeaba niste terenuri valoroase. Acum ne trebuie niste urbanisti care sa zica: in vest dezvoltam zona de prestari servicii urbane, in est – tot ce inseamna reparatii auto, constructii; in sud – tot ce inseamna transport, aeroport etc. De nord nu te mai poti apropia nicicum. Zona metropolitana, practic, s-a dezvoltat fara sa ne ceara aprobarea in nord”, explica Gherasim.

El spune ca spitalele si facultatile aglomereaza cel mai mult orasul si ca o extindere spre periferii ar trebui insotita de facilitati acordate celor care accepta sa mute campusurile din oras.

„Toate campusurile trebuie scoase in afara orasului, cladirile existente ar trebui cumparate de primarie, ca sa faca altceva in ele. Sa ramana in oras numai centrele universitare traditionale: Universitatea, Dreptul, Politehnica, Medicina. De exemplu la Universitatea „Titulescu”, pe Splaiul Dambovitei, vin zilnic 2.000 de masini. E clar ca nu are ce cauta in mijlocul orasului. Universitatile ar trebui sa formeze un parc educativ in jurul Bucurestiului”, vede Gherasim viitorul.

SOLUTIILE PRIMARILOR

„Politia sa fie a noastra, ca sa dirijam circulatia”

Primarii de municipii s-au intalnit la Bucuresti ca sa ceara guvernului masuri de descentralizare care i-ar ajuta in gestionarea oraselor. „Procesul descentralizarii e un proces inghetat, fara perspectiva. De aceea lansam un protest public prin care cerem guvernului si parlamentului sa urgenteze toata legislatia subsecventa aprobarii Legii descentralizarii astfel incat administratia publica locala sa-si poata desfasura mai bine activitatea”, a deschis seria cererilor Adriean Videanu.

Emil Calota, primarul Ploiestiului, a declarat ca protestul vizeaza trei puncte importante, printre care finalizarea legii privind infiintarea politiei locale prin preluarea de catre autoritatile locale a segmentelor Politiei Rutiere si de ordine publica, pentru a putea controla problema traficului, reinfiintarea compartimentelor de politie rutiera la nivelul municipiilor, cu atat mai mult cu cat exista legislatie care impiedica interventia autoritatilor locale in disciplinarea traficului si a parcarilor. „Politia locala trebuie sa devina o realitate. Fie o terminam, fie o dam inapoi politiei nationale”, a conchis Calota.

Videanu crede ca blocajele din Bucuresti se regasesc din ce in ce mai des si in municipiile din Romania, iar pentru evitarea aglomerarii traficului in orasele mari, el cere guvernului adoptarea unui program national prioritar pentru alternative ocolitoa-re de transport in toate municipiile.

CONSECINTE

Investitorii fug

Bucurestiul se intinde pe 224 de kilometri patrati si este a doua aglomerare urbana europeana dupa Londra. Prin infiintarea zonei metropolitane ar ajunge la 1.800 de kmp, intr-o prima faza, si chiar la 4.000 de kmp, in 15-20 de ani, cand se va vorbi despre un megalopolis.

Deocamdata, orasul sta pe terenuri extrem de valoroase, pe care le tine blocate cu depozite, garaje sau uzine vechi. „De exemplu, uzina de reparatii a RATB, URAC, din sectorul 2, ar trebui scoasa in afara, la Afumati. Atelierele Grivita sunt intr-o zona in care terenul costa 3.000 de euro/mp. Depoul Victoria, la fel. In maximum doi ani va trebui sa se faca zona metropolitana, pentru ca in 2009 va fi orasul interzis. Nu se va mai putea dezvolta nimic.

Acum are cel mai mare ritm de dezvoltare economica din Europa, dar se inregistreaza deja un recul al investitiilor din cauza lipsei de preocupare a autoritatilor de a rezolva problemele orasului”, anunta Gherasim, care spune ca singura speranta a legii zonelor metropolitane sta in vointa unor politicieni care nu tin seama de micile orgolii locale.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: