Premierul Viorica Dăncilă a declarat recent că migraţia este un dosar „extrem de dificil”, iar România, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, va face tot posibilul pentru a se avansa în direcţia unei viziuni comune privind sistemul european de azil. Până acum, România a avut o politică sceptică sau mai mult prudentă, în privinţa cotelor de migranţi extracomunitari. Dar, de când a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE, încearcă să dea un exemplu ”pozitiv” ţărilor din regiune.

Printre priorităţile pe componenta de afaceri interne a Preşedinţiei Române a Consiliului Uniunii Europene se numără dosare importante aflate în prezent în lucru, precum migraţia, gestionarea frontierelor externe şi consolidarea securităţii interne a Uniunii Europene.

MAE vrea migranţi din nordul Africii

Nici nu a început bine 2019, că Ministerul Afacerilor Externe s-a şi grăbit să anunţe că România e dispusă să preia migranţi ilegali din nordul Africii, dintr-un total de aproximativ 250, ajunşi pe ţărmurile Maltei.

„Decizia reprezintă un gest punctual de solidaritate pe care România a decis să îl transmită, inclusiv pentru a oferi, din perspectiva de Preşedinţie a Consiliului UE, un semnal pozitiv de încurajare a celorlalte state membre pentru a urma o conduită similară, având în vedere situaţia umanitară extrem de delicată în care se află cei 49 de migranţi. Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană au fost permanent în legătură cu instituţiile europene cu atribuţii în domeniu şi cu celelalte State Membre ale Uniunii Europene”, a explicat, pentru Mediafax, Ministerul Afacerilor Externe.

Ministrul Ciamba o scaldă: Nu-i nici laie, nici bălaie!

La rândul său, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba (foto), a declarat, la începutul săptămânii trecute, la Bruxelles, că România va avea, în perioada Preşedinţiei Consiliului UE, o abordare echilibrată în ceea ce priveşte migraţia, precizând că „nu îi reprezentăm nici pe cei care vor cote, nici pe cei care nu vor cote”.

„Putem avea mai multe practici. Migraţia este unul dintre cele mai complicate dosare. Vă asigur că vom face tot ce putem pentru a obţine rezultate, dar până la urmă nu va depinde de noi, ci şi de alţi actori. Nu îi reprezentăm nici pe cei care vor cote, nici pe cei care nu vor cote, ci încercăm să obţinem un echilibru. Vom fi un partener corect şi în cadrul colaborării cu PE, şi cred că în acest dosar e cea mai importantă abordate”, a afirmat ministrul român delegat pentru Afaceri Europene.

Migraţia ilegală divizează şi riscă să distrugă Uniunea Europeană

Un sondaj realizat de Pew Research Center şi publicat la 10 decembrie a arătat că o majoritate importantă la nivel global doreşte ca ţările lor să nu mai primească migranţi şi, în acelaşi timp, să nu fie o sursă de emigraţie. Conform sondajului, mai puţin de o treime dintre respondenţi, în toate cele 27 de state incluse în anchetă, au declarat că ţara lor ar trebui să permită venirea mai multor imigranţi. În Europa, majoritatea respondenţilor din Grecia (82%), Ungaria (72%), Italia (71%) şi Germania (58%) au declarat că ţările lor ar trebui să reducă imigraţia sau chiar să nu o mai permită deloc.

Criza în domeniul migraţiei pune în pericol însăşi supravieţuirea Uniunii Europene, a avertizat şi preşedintele Parlamentului European, italianul Antonio Tajani. „Migraţia pune în pericol însăşi supravieţuirea Uniunii Europene”, a avertizat Tajani într-un mesaj postat pe contul său de Twitter. „Prioritatea este de a bloca plecările în Africa de Nord”, a scris preşedintele PE, care susţinuse şi anterior, la Strasbourg, că „urgenţa în domeniul migraţiei necesită o reacţie imediată din partea UE, problema nu poate fi rezolvată la nivel naţional şi nu va fi rezolvată nici de polemicile între statele membre”.

Viorica Dăncilă despre problema migraţiei la nivelul UE

„Migraţia este un dosar extrem de dificil şi controversat, cu mai multe dimensiuni şi arii de acţiune. Acest dosar (…) a dominat, pot să spun, în ultimii ani agenda europeană şi reflectă, în acelaşi timp, şi una dintre preocupările majore ale cetăţenilor europeni. Noi suntem pe deplin conştienţi de importanţa pe care statele membre şi toate instituţiile europene o acordă acestei problematici, precum şi de gradul sporit de atenţie acordat subiectului în mediul public european. După cum a dovedit-o şi experienţa preşedinţiilor anterioare, nu este deloc un subiect facil şi lipsit de incertitudine. Pot să vă spun că vom face tot posibilul pentru a încerca să avansăm în direcţia unei viziuni comune privind sistemul european comun de azil. Vom continua să susţinem din această nouă postură de preşedinţie rotativă a Consiliului Uniunii Europene demersurile şi instrumentele vizând o abordare cuprinzătoare a fenomenului, prin continuarea iniţiativelor de cooperare pe dimensiunea externă în dialogul cu statele terţe de origine şi de tranzit, prin susţinerea fermă a eforturilor de consolidare a frontierelor externe, dar şi prin continuarea eforturilor în plan intern în direcţia unor soluţii echilibrate, care să satisfacă diferenţele de viziune şi aşteptările statelor membre”, a afirmat Dăncilă, la Radio România Actualităţi.

 

Situaţie îngrijorătoare la frontierele României

În raport cu afluxul de migranţi care a afectat teritoriile statelor europene, atât membre ale Uniunii Europene cât şi alte state, cum ar fi cele din Balcanii de Vest, numărul migranţilor despistaţi la frontierele României, în anul 2017, a fost în creştere semnificativă faşă de anul anterior. Poliţia de Frontieră nu a finalizat încă bilanţul pe anul 2018. Însă, din analiza cifrelor pe 2017, rezultă o situaţie extrem de îngrijorătoare. Mai precis, la graniţele României au fost depistate 15.700 de persoane în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei, numărul acestora fiind de aproximativ 5 ori mai mare faţă de anul 2016, când au fost depistate 2.927 de persoane.

Astfel, comparativ cu anul 2016, în anul 2017 s-a constatat creşterea numărului de persoane depistate la frontiera verde, cu 176,6% pe sensul de intrare în România şi cu 521%, pe sensul de ieşire. De asemenea, s-a constat creşterea de 9 ori a numărului de migranţi ascunşi în mijloace de transport, la ieşirile din ţară. Mai trebuie menşionat şi că, în şase cazuri, au fost despistaţi 537 de migranţi ilegali la Marea Neagră, iar 1.600 de persoane au depus cereri de azil la structurile Poliţiei de Frontieră.

Măsuri pentru afluxul masiv de migranți

Creşterea alarmantă a numărului de cazuri a avut loc în condiţiile în care, în 2017, pentru gestionarea fenomenului migraţionist la frontierele României, în eventualitatea unui aflux masiv de migranţi, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost luate mai multe măsuri. Una dintre ele se referă la elaborarea „Planului de contingenţă privind principalele măsuri necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale generate de un aflux masiv de imigranţi, precum şi pentru prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică”.

De asemenea, au fost luate măsuri de creştere a capacităţii operaţionale a dispozitivului de supraveghere a frontierei cu Serbia, prin organizarea, planificarea şi desfăşurarea unor acţiuni în sistem integrat cu Jandarmeria Română, Poliţia Română şi Inspectoratul General de Aviaţie. Trebuie menţionat că au fost luate măsuri de relocare a personalului în vederea gestionării eficiente a migraţiei la frontiera cu Serbia. Totodată, a fost intensificată supravegherea aeriană, prin solicitarea suplimentării orelor de zbor de către IGAv în baza planurilor de cooperare existente cu această instituţie.

 

Poliţia de Frontieră se laudă că blochează migranţii ilegali să părăsească România

La sfârştul anului 2018 şi începutul lui 2019, Poliţia de Frontieră a dat publicităţii o serie de comunicate în care enumera mai multe cazuri în care a oprit migranţi ilegali să părăsească teritoriul României. De exemplu, pe 7 ianuarie, polițiștii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Timişoara au descoperit 12 cetăţeni irakieni si sirieni, care intenţionau să iasă ilegal din ţară, ascunși în remorca unui TIR, încărcat cu materiale de construcţii. În cadrul cercetărilor preliminare, poliţiştii de frontieră au stabilit că persoanele în cauză sunt cetățeni irakieni și sirieni, toți bărbați, cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani, toţi fiind solicitanți de azil în România. Persoanele în cauză au declarat că intenţionau să ajungă în state din vestul Europei, unde doreau sa-şi găsească locuri de muncă.

De asemenea, pe 30 decembrie 2018, poliţiştii de frontieră români anunţau că, în colaborare cu cei maghiari, au depistat 41 de cetăţeni străini (22 prinşi în România şi 19, în Ungaria) care au încercat să treacă ilegal frontiera româno-ungară, pe jos. Dintre cei reţinuţi de români, douăzeci și unu de cetăţeni erau din Irak şi unul din Afganistan, dintre care cincisprezece adulţi având vârste cuprinse între 19 şi 40 de ani şi șapte minori cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani, majoritatea solicitanţi de azil în România. Persoanele în cauză au declarat că intenţionau să ajungă în state din vestul Europei, unde doreau sa-şi găsească locuri de muncă. Evident, au rămas în România.

 

Cel mai recent caz: 2 sirieni şi 5 irakieni „păstraţi” în România

În data de 22.01.2019, la ora 00.07, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac-Nagylak, I.T.P.F. Oradea, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară, cetăţeanul turc A.K., în vârstă de 46 de ani, la volanul unui automarfar marca Scania înmatriculat în Turcia. Şoferul transporta, conform documentelor de însoţire, castane din Turcia, pentru o societate comercială din Germania. În urma analizei de risc specifice, poliţiştii de frontieră au procedat la efectuarea controlului amănunţit al mijlocului de transport. Astfel, în interiorul remorcii autovehiculului, au fost descoperite ascunse şapte persoane, trei femei şi patru bărbaţi. Acestea au fost duse la sediul instituţiei pentru cercetări, unde s-a constatat că sunt doi cetăţeni sirieni şi cinci cetăţeni irakieni, cu vârste cuprinse între 14 şi 29 de ani. În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți pentru şoferul mijlocului de transport şi de trecere ilegală a frontierei de stat, față de cei şapte cetăţeni străini, la finalizarea cercetărilor urmând a se dispune măsurile legale ce se impun.

 

Pactul global pentru migraţie, controversat şi neobligatoriu

Pactul global cu privire la migraţie a fost aprobat oficial la 10 decembrie, la Marrakech (Maroc), în faţa reprezentanţilor celor aproximativ 150 de ţări reuniţi în conferinţă interguvernamentală. În luna iulie, toate cele 193 de ţări membre ale ONU, cu excepţia SUA, au finalizat textul pactului, care nu are un caracter obligatoriu. De atunci însă, pactul a devenit ţinta criticilor mai multor politicieni europeni care susţin că el poate duce la noi valuri masive de migranţi către Europa. Au decis să nu vină la reuniunea din Marrakesh Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia, Elveţia, Australia, Israel şi Republica Dominicană. În ce le priveşte, SUA s-au retras din procesul de elaborare a Pactului afirmând că acesta conţine dispoziţii contrare politicii privind migraţia a preşedintelui Donald Trump. În Belgia, divergenţele legate de acest pact au condus la o criză guvernamentală. Ţările care îl contestă acuză în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.

 

Te-ar putea interesa și: