Braşovul este singurul oraş din România în care nu mai există maidanezi. S-a acţionat ca un tăvălug: castrări, adopţii, eutanasieri. S-a tăcut şi s-a făcut.

În Braşov, mai uşor găseşti bani pe jos, decât maidanezi pe stradă. Este singurul oraş din România unde fenomenul câinilor fără stăpân a fost eradicat. E un studiu de caz, sterilizările începând în Braşov încă din 1996, când în restul ţării nimeni nu lua în serios o asemenea campanie. În acest moment, specialiştii de la Poliţia Animalelor estimează o populaţie canină cuprinsă între 100 şi 500 de exemplare, din care 90% sunt castraţi. Au rămas prin curţile câtorva fabrici şi, imediat ce un câine este identificat, este dus la sterilizat.

În Braşov se glumeşte: e mai probabil să te întâlneşti cu un urs la tomberon decât cu un câine. Dar în spatele cifrelor stă un adevăr crud: administraţia a ucis 40.000 de câini în 8-9 ani. Ardelenii au tăcut şi au făcut.

Câinii au fost eutanasiaţi, scandalul s-a dus

Flavius Bărbulescu, şeful Poli ţiei Animalelor Braşov, zâmbeşte liniştit. "În momentul de faţă, activitatea de ridicare şi gestionare a câinilor fără stăpân este desfăşurată de Asociaţia Milioane de Prieteni. Primăria nu plăteşte niciun leu pentru acest lucru, toate fondurile sunt asigurate de asociaţie", spune Bărbulescu.

Nu mai departe de 2009, Bărbulescu era cel care răspundea de eutanasierea a zeci de mii de câini din oraş. A fost un scandal care a aprins toate asociaţiile pentru protecţia animalelor. "În jur de 40.000 de câini. Cam atâţia au fost eutanasiaţi de către administraţia locală", calculează Cristina Lapis, preşedintele Asociaţiei "Milioane de Prieteni".

Doi-trei câini la Gară

O statistică oficială a numărului de câini care mai vagabondează pe străzi nu există. Cristina Lapis aproximează: "În oraş mai există câini în fostele zone industriale. Mai sunt câteva sute". Un număr infim, ce poate fi verificat în teren. După mai bine de o oră şi jumătate de plimbat pe străzi, cu greu am găsit un maidanez pleoştit ce dormea la umbra unui copac. Singur, singurel. Mai sunt destui braşoveni care se plâng de maidanezi. "Aici în zona Gării sunt destul de puţini, doi-trei. Demult erau probleme, înainte să se facă parcări şi să se amenajeze zonele din spatele blocurilor, acum 8-9 ani erau mulţi câini", spune Alin Voina, trecut de a doua tinereţe.

Dar cea mai surprinzătoare observaţie este că mulţi braşoveni habar n-au ce s-a întâmplat cu maidanezii din oraş. Au fost ocupaţi cu alte probleme, cum ar fi propria lor supravieţuire, iar acum nu ştiu exact ce să spună de câini: mai sunt, unde, când au văzut ultima oară un patruped, au auzit de sterilizări şi eutanasii? "În jurul fabricilor stau mai mulţi. În zona Triajului era un adăpost de câini, îmi amintesc că urlau noaptea de foame, dar asta era cu 7-8 ani în urmă. Mureau pe capete", spune Marcel Antal, inginer silvic.

"Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu ei, e un adăpost al Primăriei, sunt momente seara când încep toţi să latre, e durere ce se aude...", e destul de vagă Mariana Dehelean, care stă în cartierul Stupini.

"De ce nu castraţi şi ţânţarii?"

Cristina Lapis îşi aminteşte replicile pe care le primea la primele sterilizări iniţiate la Braşov. "Râdeau oamenii, nu credeau într-o astfel de soluţie. «De ce nu castraţi şi ţânţarii?», era replica lor". De atunci, au fost sterilizaţi peste 20.000 de câini în Braşov. Din cei capturaţi, 10.000 au fost daţi spre adopţie. Inclusiv în străinătate, în număr chiar impresionant: 1.500 - 2.000 pe an. Doar că acest export la un moment dat s-a blocat. "S-a umplut Europa de câinii noştri. Şi nu e normal să nu ne putem ocupa de propriii noştri câini", spune Lapis.

În adăpostul Asociaţiei "Milioane de Prieteni", acum mai sunt strânşi 900 de câini fără stăpân. Încă se mai fac eutanasieri. "Din păcate, unii câini trebuie şi eutanasiaţi, sunt situaţii în care e singura soluţie. Rezolvarea problemei câinilor maidanezi este mult mai complexă, include educarea cetăţenilor, dar şi a aso ciaţiilor de protecţie a animalelor", consideră Cristina Lapis.

În Braşov plăteşti impozit pentru câinele necastrat

De la 1 august, pentru proprietarii de câini a fost introdus şi un impozit: 300 de lei, pe an, pentru fiecare câine nesterilizat. "De ce nu ai vrea să îţi castrezi câinele? Să facă pui şi să îi vinzi? Atunci plăteşte impozit căci şi aşa nu plăteşti taxe pe vânzarea animalelor. Altfel, când sunt căţelele în călduri îţi iese câinele pe stradă şi iată cum mai apar cinci-şase pui fără stăpân", explică unul din raţionamente Lapis.

Măsurile de păstrare a numărului redus de câini din Braşov includ şi zonele apropiate, plecând de la o premisă logică: neexistând bariere, nu poţi rezolva acest fenomen local, ci totul trebuie coroborat cel puţin la nivel de judeţ. La Zărneşti, de exemplu se sterilizează masiv câinii şi s-a aprobat, de asemenea, impozitul de 300 de lei pentru cei care refuză castrarea. "Primarul Braşovului a vrut să dea exemplu, şi-a sterilizat propriii câini de acasă", povesteşte Cristina Lapis.

În final, cum se procedează concret acum, fără a cosmetiza realitatea, spune chiar şefa Asociaţiei "Milioane de Prieteni": "De exemplu, sunt 20 de câini într-o fostă mare dezvoltare industrială. Îi luăm pe toţi, îi separăm pe cei mai agresivi, bolnavi şi bătrâni, păstrându-i în adăpost, iar restul de 10 îi ducem înapoi să păzească. Dacă nu i-am reloca, spaţiul acela ar fi ocupat de alţi câini care s-ar înmulţi. Luăm toate zonele la rând până când le acoperim pe toate. Apoi, periodic iar trecem prin zone şi iar mai reducem din numărul lor".

Dar, ca să fie limpede, până să se ajungă aici, în Braşov au fost eutanasiaţi zeci de mii de câini. Un holocaust în surdină, pe care nu l-a auzit şi nu l-a simţit nimeni. ULTIMII MOHICANI. Cristina Lapis are circa 800 de câini în adăpostul pe care îl administrează. Toate costurile sunt din surse 100% private, Primăria neplătind niciun leu pentru întreţinere. Asociaţia Milioane de Prieteni are două adăposturi în Braşov FOTO: TRAIAN DELEANU

ETAPELE

Cum a scăpat Braşovul de câini

• 1997. Asociaţia "Milioane de prieteni" începe sterilizările gratuite. S-au făcut 20.000 de sterilizări până în prezent
• 2000. Are loc prima mare acţiune de sterilizare, în centrul oraşului - 1.200 de câini sunt castraţi într-o singură săptămână, cu ajutorul echipelor de medici voluntari din Germania şi România. Sunt trimişi câini spre adopţie în străinătate (între 500 şi 1.200 pe an).
• 2001. Este înfiinţat Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, în baza OUG 155. După şapte zile de la capturare, câinii sunt eutanasiaţi. Se estimează că, până în 2009, au fost omorâţi între 30.000 şi 40.000 de câini. În paralel, Asociaţia "Milioane pentru prieteni" preia lunar între 300 şi 500 de câini
• 2007. Începe microciparea câinilor, după un model studiat în marile oraşe germane.
• 2009. Eutanasierea câinilor este oprită. Asociaţia "Milioane de prieteni" preia serviciul de gestiune al câinilor.
• 2011. Începe recensământul câinilor. Poliţia Animalelor Braşov are termen finalul anului pentru a identifica toţi câinii din oraş. Scopul este de a identifica absolut toţi câinii nesterilizaţi din oraş. Se fixează un impozit anual de 300 de lei pentru câinii necastraţi.

TUR

În ţară nu se fac eutanasieri oficiale. Oraşele mari sunt depăşite de fenomen, pentru că nu există campanii concertate

În marile oraşe din ţară, fenomenul câinilor fără stăpân este scăpat de sub control. La Constanţa se estimează prezenţa a 20.000 de maidanezi (30.000 în tot judeţul). Anual, 3.000 de oameni sunt muşcaţi, ajungând la Spitalul de Boli Infecţioase. Există un SRL care se ocupă de adăposturile de câini, dar toată activitatea de aici este confidenţială.

Există filmări pe ascuns despre uciderea în chinuri groaznice a câinilor. La Timişoara, calculele arată că, în ultimii trei ani, populaţia canină s-a triplat, ajungându-se la circa 12.000 de exemplare. Există un adăpost în care încap doar câteva sute de câini. Se fac campanii de adopţie şi vaccinări periodice ale maidanezilor. 1.500 de timişoreni sunt muşcaţi anual. Viceprimarul Adrian Orza recunoaşte că n-a reuşit să rezolve această problemă până acum.

Pe străzile din Iaşi se estimează că există 5.000 de câini fără stăpân. Administraţia susţine că, în ultimii şase ani, a capturat şi sterilizat 48.000 de câini.

La Sibiu e şi mai grav. La 175.000 de locuitori există 7.000 de maidanezi. ONG-urile se implică în sterilizări, dar o campanie concertată n-a fost încă declanşată.

La Deva (cu 70.000 de locuitori) sunt 1.000 de câini fără stăpân. 800 de câini au fost sterilizaţi şi redaţi străzii.

Primarul Sucevei spune că are un studiu din care rezultă că 80% din populaţie este de acord cu eutanasierea câinilor vagabonzi.

"(...) dacă după expirarea termenului de cazare prevăzut la art. 4, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi (...), aceştia vor fi eutanasiaţi." Pasajul din OUG 155 în baza căruia s-au făcut eutanasieri la Braşov

BUCUREŞTI

ONG-urile resping "soluţia finală"

În Capitală sunt aproximativ 50.000 de maidanezi, spun autorităţile, iar aceştia se înmulţesc de la un an la altul. În timp ce parlamentarii dezbat o lege care va lăsa la latitudinea fiecărui oraş să decidă ce va face cu patrupedele fără stăpân, ONG-urile bucureştene spun că soluţiile propuse de autorităţi - omorârea câinilor şi cea de strângere a lor de pe străzi - nu sunt viabile. În opinia acestora, ar trebui lăsaţi 10.000-15.000 de câini pe străzi ca să nu se înmulţească pisicile şi şobolanii.

ONG-urile spun că patrupedele ar trebui numărate şi împărţite în două categorii: blânde şi agresive. Întreţinerea unui maidanez costă 375 de lei pe lună. În 2009, în Capitală au fost muşcate de câini peste 11.000 de persoane. (Antoaneta Etves)

• Maidanezii, mai costisitori pentru buget decât bătrânii
• Armata maidanezilor, sub asediul a cinci hingheri
• Peste 300 de bucureşteni muşcaţi de maidanezi. Ce faci dacă ai fost agresat