BOR instituie propriile sancțiuni pentru corupție. Sunt vizate numirile în parohii și donațiile

BOR instituie propriile sancțiuni pentru corupție. Sunt vizate numirile în parohii și donațiile Primul director de agenție de presă care se face călugăr. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis sâmbătă, 2 decembrie 2023, un comunicat în care reamintește măsurile aplicate în cazurile de corupție descoperite în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Comunicatul transmis sâmbătă de cancelaria Sfântului Sinod enumeră măsurile canonice împotriva corupției. BOR își propune să combată astfel cazurile de corupție din interiorul instituției.

Măsurile BOR se referă la cazurile de corupție în legătură cu hirotonia și numirea în parohii

Sancțiunile prevăzute pentru simonie (denumire dată după după numele celui care pentru prima oară a încercat să cumpere cu bani harul preoției) pot merge până la destituirea din slujirea clericală sau caterisirea și interdicția de a purta haina monahală.

Pentru simonie pot fi sancționați atât clericii, cât și mirenii. Cei din urmă pot fi sancționați cu retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfășura o anumită activitate în Biserică:

Ne puteți urmări și pe Google News

„În Biserica Ortodoxă Română, potrivit învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție”, se menționează în comunicat.

BOR luptă cu corupția din interior

Cine poate judeca aceste acte de corupție

Persoanele implicate în acte sau tentative de corupție vor fi sancționate de către autoritățile canonice disciplinare. De asemenea, acestea pot fi sancționate și de către instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române:

„Corupția dăunează direct și grav vieții ecleziale și societății în general”, se mai spune în comunicat.

Măsurile canonice sunt împărțite în două mare categorii: măsuri privind hirotonia și numirea în parohii, respectiv măsuri privind donațiile.

Sinodul BOR vrea să combată și corupția din cadrul donațiilor

Donațiile de orice natură și legatele se acceptă numai dacă sunt de un real folos unităților bisericești:

„Prevederile statutare și regulamentare prevăd că donațiile care se fac Bisericii trebuie să fie înregistrate de responsabilul unității de cult care acceptă donația și, apoi, să fie justificate, precum și că donatorul nu are niciun drept asupra unității de cult căreia îi oferă o donație”, se precizează în cazul donațiilor.

În ședința din 17 februarie 2012, Sfântul Sinod a hotărât că, „din momentul intrării în monahism sau în arhierie, monahii și ierarhii nu mai pot primi donații în nume personal, ci doar pentru mănăstirea sau eparhia în care își desfășoară activitatea” (punctul 4 al hotărârii sinodale nr. 945/2012).

Textul integral poate fi citit AICI.