Biserica Ortodoxă va împlini în 2025 o sută de ani de la recunoașterea statutului de Patriarhie. Prilejul va fi folosit de BOR pentru a canoniza mai multe figuri emblematice a ortodoxiei române, printre care și Părintele Stăniloae.

Biserica Ortodoxă Română va aniversa anul viitor un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie. Prilej pe care BOR îl va folosi pentru canonizarea a 15 cuvioși și mărturisitori români. Propunerile vin din partea sinoadelor mitropolitane din Patriarhie.

Biserica Ortodoxă, 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei

Biserica Ortodoxă prin Sfântul Sinod analizează dosarele și urmează să decidă în acest sens. Astfel, primii sfinți din calendar care au trăit până în secolul XXI ar putea fi români. Totodată, Parlamentul României a votat legea care desemnează anul 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei.

De asemenea și Sfântul Sinod a declarat anul 2025 drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovncilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul XX.

Două propuneri din cele patru înaintate de Mitropolia Munteniei și Dobrogei au fost confirmate. Ierarhii Mitropoliei Munteniei și Dobrogei solicită canonizarea Părintelui Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog al secolului 20. În Biserica Ortodoxă Părintele Stăniloaie este supranumit „Apostolul sau Duhovnicul Bucureștilor”.

15 fețe bisericești propuse pentru canonizare

„Când citim opera Părintelui Stăniloae, avem impresia că el este contemporan cu Sfinţii Părinţi şi, în acelaşi timp, el îi face pe Sfinţii Părinţi contemporani cu noi. El însuşi este un Sfânt Părinte al secolului al XX-lea”, afirma anul trecut Părintele Patriarh Daniel, care i-a fost student.

Părintele Dumitru Stăniloae a trăit pe propria piele ororile sistemului comunist. Duhovnicul a fost închis în din cauza participării la mișcarea cultural-duhovniccească Rugul Aprins. După prăbușirea regimului comunist Părintele Stăniloae a devenit membru al Academiei Române.

Părintele Stăniloae a fost cel care a tradus scrierile asceților, monahilor și clericilor orotodocși din secolele IV-XV. Scrieri care de altfel au fost centrate pe practicarea Ortodoxiei. Opera duhovnicului a fost publicată în Filocalia, tradusă ulterior și pentru publicul internațional.

Biserica Ortodoxă, 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie

Pe lângă părintele Stăniloae, Mitropolia Munteniei și Dobrogei a mai propus spre canonizare pe Arhim. Sofian Boghiu (1912-2002), pe Ieroschim. Dionisie Ignat (1909-2004) și pe Arhim. Petroniu Tănase (1914-2011).

Mitropolia Moldovei și Bucovinei au înaintate spre canonizare doi duhovnici eblematici ai secolului trecut. Este vorba de Arhim. Cleopa Ilie (1912-1998) și Ieroschim. Paisie Olaru (1897-1990). Din partea Mitropoliei Banatului au fost dispuși spre canonizare doi clerici: Protos. Calistrat Bobu (1900–1975) și

Pr. Ilarion Felea (1903-1961). Din zona Basarabiei vin tot două propuneri de canonizare: un preot și un cuvios din Basarabia de Sud. Pr. Alexandru Baltaga (1861-1941) și Protos. Iraclie Flocea (1893-1964), potrivit Basilica.

Mitropolia Ardealului

• Arhim. Dometie Manolache (1924-1975)
• Arhim. Serafim Popescu (1912-1990)
• Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului
• Pr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1961)

Mitropolia Olteniei

• Protos. Gherasim Iscu (1912-1951)
• Protos. Visarion Toia (1884-1951)