International
Bolivienii, chemați la urne. Scrutinul care poate schimba soarta țării lovite de criza economică
Steagul Boliviei. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Bolivienii vor vota la alegerile care ar putea putea marca sfârșitul a douăzeci de ani de guvernare socialistă. Duminică, aceștia vor ieși la urne pentru a-și alege un nou președinte. Țara, cu 11,3 milioane de locuitori, se confruntă cu o criză economică severă, lipsă de dolari și combustibil, iar inflația anuală, apropiată de 25%, atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 17 ani.
Alegeri prezidențiale în Bolivia. Ce arată sondajele
Președintele în exercițiu Luis Arce, cândva aliat al fostului președinte socialist Evo Morales, dar aflat acum în conflict cu acesta, și-a retras candidatura pentru un al doilea mandat, fiind considerat responsabil de dificultățile economice.
În sondaje, ceilalți candidați de stânga – Andronico Rodriguez, președintele Senatului, și Eduardo del Castillo, reprezentant al Mișcării spre Socialism (MAS) – se situează mult în urmă. La alegerile de duminică, lupta pentru primul loc se dă între doi dintre cei opt candidați de dreapta: Samuel Doria Medina, milionar de centru-dreapta, în vârstă de 66 de ani, și fostul președinte Jorge „Tuto” Quiroga, 65 de ani.
Luis Arce. Sursa foto: Wikipedia
Conform ultimelor sondaje, Medina este creditat cu 21%, iar Quiroga cu 20%, în timp ce reprezentanții stângii, Andronico Rodriguez și Eduardo del Castillo, obțin doar 5,5%, respectiv 1,5%.
Cine merge în turul doi
Dacă nu apar surprize, cei doi favoriți se vor confrunta din nou în turul al doilea, programat pe 19 octombrie, pentru un duel istoric exclusiv de dreapta. Ambii candidați promit să renunțe la modelul introdus de Evo Morales, lider emblematic al stângii latino-americane.
În perioada în care a condus Bolivia (2006-2019), rata sărăciei a scăzut semnificativ, iar PIB-ul s-a triplat, însă reducerea veniturilor din gaz, începută în 2017, a împins țara în criză economică.
Ar putea urma un eșec pentru stânga
Stânga din Bolivia ar putea înregistra cel mai slab rezultat electoral de la ascensiunea la putere a lui Evo Morales. Fostul lider, acum în vârstă de 65 de ani, a intenționat să candideze pentru un al patrulea mandat prezidențial, însă instanțele i-au limitat dreptul la doar două, fiind astfel exclus din competiție.
Alegeri. Sursa foto: dreamstime.com
Pe lângă această decizie, împotriva sa a fost emis și un mandat de arestare într-un dosar de trafic de minori, acuzații pe care Morales le neagă. În prezent, fostul sindicalist al cultivatorilor de coca se ascunde în fief-ul său din centrul țării.
Deși a fost înlăturat de la conducere, primul președinte de origine indigenă al Boliviei rămâne sprijinit în bastioanele rurale și indigene și a avertizat că își va mobiliza susținătorii dacă dreapta va ieși învingătoare.
„Nu vom legitima aceste alegeri fraudate”, a spus el.
Apelul făcut de susținătorii lui Morales
Susținătorii lui Evo Morales au făcut apel la un vot negativ, pe fondul conflictului deschis dintre fostul lider și ex-ministrul său Luis Arce, actualul președinte, care a divizat Mișcarea spre Socialism (MAS) și a adâncit criza politică.
Morales a încurajat organizarea de blocaje rutiere ce au paralizat mai multe regiuni, acuzându-l pe Arce de proastă guvernare și de manipularea instituțiilor pentru a-l împiedica să participe la alegeri.
Potrivit lui Daniel Valverde, politolog la Universitatea Gabriel René Moreno, „cel mai mare dușman al stângii a fost chiar stânga”. În viziunea sa,„corupția, lipsa de viziune, indecizia și improvizația” au erodat încrederea populației.
Pe lângă președinte și vicepreședinte, cei aproape opt milioane de alegători din Bolivia vor desemna și membrii noului parlament bicameral.
