România şi poporul român au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajuta Ucraina şi refugiaţii ucraineni care au fugit din faţa ororilor războiului. Este esența mesajului transmis de Bogdan Aurescu, ministrul român de Externe, cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei. Oficialul român a evidențiat sprijinul constant pe care România îl acordă Ucrainei, încă din primele zile de la declanşarea invaziei ruse.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj prilejuit de Ziua Independenţei Ucrainei. El a dat asigurări în legătură cu întreaga solidaritate pentru această ţară şi poporul ucrainean în aceste vremuri de război. Ministrul român a vorbit despre eforturile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei pe parcursul celor şase luni de război. El a amintit de măsurile politice, economice, financiare, umanitare, diplomatice, sectoriale şi în domeniul dreptului international pe care le-a adoptat România în vederea susținerii Kievului.

„Ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, România şi poporul român au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajuta Ucraina şi refugiaţii ucraineni care au fugit din faţa ororilor războiului. Sprijinul nostru pentru Ucraina a fost, este şi va fi multidimensional şi cuprinzător, România acţionând ferm şi imediat în plan politic, economic, financiar, umanitar, diplomatic, sectorial, inclusiv prin facilitarea exporturilor de cereale, dar şi prin intermediul dreptului internaţional, acţionând pentru susţinerea atribuirii responsabilităţii şi combaterea impunităţii acelor reprezentanţi ai puterii ocupante care au comis crime internaţionale în teritoriile vremelnic invadate”, se arată în mesaj, potrivit unui comunicat al MAE.

Ministrul Afacerilor Externe reia faptul că această agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei reprezintă o „încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale”.

„Invazia rusă în Ucraina, la 24 februarie 2022, condamnată de România şi de comunitatea internaţională democratică în cei mai fermi termeni posibili, a fost un moment de cotitură pentru întreaga lume. Subliniez din nou ceea ce România a spus răspicat încă din primele momente ale invaziei ruse: această agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei, care continuă de 6 luni, reprezintă o încălcare flagrantă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe care se fundamentează ordinea internaţională bazată pe reguli, ceea ce arată faptul că Moscova nu a pornit un război doar împotriva Ucrainei, ci împotriva valorilor noastre democratice şi a parametrilor fundamentali ai arhitecturii euroatlantice actuale de securitate”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

Ucraina a fost susținută din primele zile

Bogdan Aurescu a evidențiat, de asemenea, sprijinul constant pe care România îl acordă Ucrainei, încă din primele zile de la declanşarea războiului.

„În plan bilateral, încă din primele zile de la declanşarea acestei crize de securitate şi umanitare, cea mai gravă criză din Europa ultimelor decenii, autorităţile române au acţionat pentru a acorda asistenţă de urgenţă. Guvernul României a răspuns constant solicitărilor Ucrainei şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, la 9 martie, la graniţa cu Ucraina, este o dovadă în plus a sprijinului oferit vecinului nostru în aceste momente extrem de dificile.

Astfel, până în prezent, România a facilitat 54 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia.Am reacţionat prompt şi consistent, încă de la începutul invaziei ruse, prin numeroase măsuri, pentru a oferi adăpost şi asistenţă refugiaţilor ucraineni”, a mai arătat ministrul român.

El a trecut în revistă măsurile umanitare adoptate, între care serviciile medicale gratuite, acces la educație și la piața muncii pentru refugiații ucraineni care și-au părăsit țara.

„Măsurile umanitare adoptate pentru cei peste 2 milioane de refugiaţi care au intrat deja în România şi cei peste 86.000 de ucraineni care au rămas pe teritoriul nostru au inclus, printre altele, înfiinţarea de tabere mobile în judeţele din zonele de frontieră, acordarea de acces gratuit la servicii medicale, la învăţământ şi pe piaţa muncii.

Pentru că pe termen mediu şi lung refugiaţii ucraineni vor avea nevoie de resurse adecvate pentru a duce o viaţă decentă, motiv pentru care încercăm constant să ne adaptăm infrastructura de sprijin la nevoile lor concrete, la 26 iulie 2022 Guvernul României a lansat Planul Naţional de Măsuri de Integrare a refugiaţilor ucraineni în România”, a mai precizat ministrul.

România vrea să participe la efortul de reconstrucție

Totodată, Aurescu a dat asigurări, în mesajul său că România va rămâne aproape de poporul ucrainean în eforturile de reconstrucţie.

„Sprijinirea eforturilor de redresare a Ucrainei reprezintă o prioritate pentru România. Dorim să ne implicăm activ pentru acest obiectiv, împreună cu partenerii internaţionali, în plan politic, economic şi umanitar, dând un impuls reînnoit şi asupra reformelor, statului de drept, luptei anticorupţie. Exprim şi cu această ocazie condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti curmate de această agresiune ilegală şi regretul pentru masivele distrugeri materiale din Ucraina care influenţează într-un mod profund negativ viaţa societăţii ucrainene şi vor marca poporul ucrainean timp de generaţii.

Am văzut cu ochii mei ce s-a întâmplat în Ucraina şi, după cum am spus în repetate rânduri, am fost, alături de întreaga lume, îndoliaţi de dramele umane, ororile, suferinţa prin care trece poporul ucrainean şi am resimţit pierderile lor ca fiind ale noastre”, a subliniat ministrul.

Demersurile diplomatice ale României în favoarea Ucrainei

Ministrul Afacerilor Externe mai reliefează acţiunile pe care România le-a întreprins în plan diplomatic pentru susţinerea Ucrainei.

„În plan diplomatic, am acţionat pe două dimensiuni prioritare - pe de o parte, sancţionarea fermă a Federaţiei Ruse şi izolarea acesteia pe plan internaţional, iar de cealaltă parte, acordarea de sprijin politico-diplomatic Ucrainei. Pe prima dimensiune, România a susţinut activ şi ferm adoptarea celor şapte pachete de sancţiuni ale Uniunii Europene, sprijinind o abordare cât mai ambiţioasă, la fel cum a susţinut şi sancţiunile UE pentru Belarus, complicele Rusiei în săvârşirea agresiunii sale contra Ucrainei.

Pe a doua dimensiune, unul dintre cele mai importante obiective politice a fost, în această perioadă, obţinerea de către Ucraina a statutului de stat candidat la UE în luna iunie a acestui an, alături de Republica Moldova. România a fost în mod tradiţional unul dintre cei mai fermi susţinători ai agendei europene a Ucrainei - să nu uităm că România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere al Ucrainei la Uniune”, a mai arătat Bogdan Aurescu.

Obținerea statutului de candidat UE

El a felicitate autoritățile și cetățenii ucraineni pentru obținerea statutului de candidat UE. El și-a exprimat speranța că țara vecină va deveni membru cât mai curând a blocului comunitar.

„Ţin să felicit şi cu acest prilej autorităţile ucrainene şi cetăţenii ucraineni pentru reuşita de proporţii istorice de a obţine statutul de candidat. Aşteptăm ca Ucraina să facă parte din familia de state europene, cu care împărtăşeşte valorile şi principiile democratice şi cele ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

După cum bine cunoaştem din experienţa proprie a României, reformele vor rămâne esenţiale pentru a avansa procesul de integrare. Suntem, astfel, pregătiţi să împărtăşim toată experienţa noastră şi să oferim întregul nostru sprijin Ucrainei pentru a avansa pe propria cale europeană, în timp ce se pregăteşte să se alăture pe deplin comunităţii europene”, a punctat Bogdan Aurescu.

România și Ucraina și-au întărit relațiile bilaterale

Potrivit ministrului Afacerilor Externe, buna relaţie dintre România şi Ucraina este confirmată şi de intensitatea dialogului bilateral în cele şase luni de la izbucnirea războiului.

„Printre cele mai importante repere menţionez vizita ministrului Afacerilor Externe ucrainean Dmytro Kuleba la Bucureşti, la 22 aprilie, precum şi vizita delegaţiei conduse de premierul Nicolae Ciucă la Kiev, la 26 aprilie, împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, şi participarea prim-ministrului României la Summitul Platformei Internaţionale Crimeea, la 23 august 2022.

Un loc special în dinamica relaţiilor îl ocupă vizita din 16 iunie 2022 la Kiev a preşedintelui Klaus Iohannis alături de preşedintele Franţei, cancelarul Germaniei şi premierul Italiei, care a arătat elocvent atât unitatea europeană în faţa agresiunii ruse şi în sprijinul Ucrainei, cât şi rolul important jucat de România în această configuraţie europeană şi în susţinerea Ucrainei”, a mai precizat ministrul.

Conform ministrului Afacerilor Externe, pentru a susţine eforturile din domeniul justiţiei internaţionale, la 2 martie 2022 România a sesizat Curtea Penală Internaţională, împreună cu alte 39 de state. Astfel au fost aduse în atenția Curții Penale Internaționale crimele de genocid, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei.

Guvernul României susține cauza Ucrainei la Curtea Penală Internațională

De asemenea, Guvernul României a aprobat propunerea MAE de a dona 100.000 de euro Fondului fiduciar al Curţii Penale Internaţionale pentru a sprijini investigaţiile privind crimele internaţionale comise în Ucraina. Nu în ultimul rând, România a decis să intervină în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în dosarul privind „Acuzaţii de genocid în temeiul Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid (Ucraina împotriva Rusiei)”, intervenţie care se va materializa în perioada următoare.

„De asemenea, ne-am alăturat în mod activ, vizibil şi ferm demersurilor diplomatice la nivel multilateral pentru condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv la nivelul Consiliului de Securitate şi al Adunării Generale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi am acordat acces instituţiilor ONU, precum Programul Alimentar Mondial, pentru facilitarea distribuirii de ajutor umanitar Ucrainei. La nivelul OSCE, la 3 martie, am solicitat, în cadrul unui grup de 44 de state participante OSCE la activarea Mecanismului OSCE de la Moscova pentru evaluarea impactului asupra drepturilor omului şi situaţiei umanitare cauzat de agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

De asemenea, în calitatea României de Preşedinţie a Comunităţii Democraţiilor (2019-2022), am făcut un apel ferm către statele democratice să sprijine poporul ucrainean, inclusiv prin măsuri concrete şi pragmatice pentru apărarea sistemului său democratic, precum şi pentru reconstrucţia Ucrainei. Vom continua să angrenăm statele democratice în sprijinul poporului ucrainean, care a dat dovadă, prin acte de curaj şi determinare, de un autentic ataşament faţă de valorile şi principiile democratice”, a transmis ministrul.

În semn de solidaritate cu Ucraina, sediul central al Ministerului Afacerilor Externe a fost iluminat în serile de 23 şi 24 august, între orele 20.15 - 23.00, în culorile drapelului ucrainean, iar drapelul Ucrainei este arborat în aceste zile în faţa clădirii MAE.