Deşi banca centrală a tăiat pentru a treia oară dobânda-cheie cu încă o jumătate de procent, finanţatorii locali încă ţin dobânzi ridicate la împrumuturi.

Stimularea creditării, unul dintre motoarele principale ale creşterii economiei, pare să fie una dintre ţintele Băncii Naţionale a României (BNR) când ia decizii cu privire la evoluţia dobânzii de politică monetară, spun analiştii economici atât cei locali, cât şi cei regionali.

„Hotărârea de reducere a dobânzii de politică monetară are la bază dorinţa BNR de a stimula creditarea şi de a susţine relansarea economică, în condiţiile în care evoluţia favorabilă a inflaţiei şi cursul de schimb permit acest lucru”, ne-a declarat Rozalia Pal, economist-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Banca centrală a scăzut dobânda- cheie cu 0,5%, până la 6,5%, o mişcare previzibilă anticipată de mai toţi economiştii. Cu toate acestea, arbitrul bancar a păstrat neschimbate rezervele monetare obligatorii atât pentru pasivele în lei, cât şi pentru cele în valută.               

La împrumuturi, dobânzile sunt încă ridicate

În ultimul an, băncile au cerut în mod agresiv scăderea dobânzii de politică monetară, motivând că ele nu pot coborî dobânzile până ce BNR nu face acest lucru. Şi, deşi, după cum spun economiştii Citi Bank, dobânda-cheie a ajuns la cel mai jos nivel din istoria ei, băncile comerciale au făcut paşi foarte mici pentru a urma trendul descendent costurilor de creditare.

„Se remarcă îmbunătăţirea semnificativă a lichidităţii din sistemul bancar. Cu toate acestea, ratele medii ale dobânzilor la depozitele şi la creditele noi, deşi au consemnat evidente ajustări descendente, rămân relativ ridicate comparativ cu nivelul dobânzii de politică monetară”, anunţă BNR.

Pe de altă parte, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank consideră că dobânzile la creditele în lei au coborât semnificativ în ultimul an, mai ales în cazul împrumuturilor noi, unde scăderea a fost, în medie, de 6,75 puncte procentuale, până la 14,16% în ianuarie 2010 (cu 1,41 puncte procentuale faţă de decembrie 2009). „Astfel, ne aşteptăm ca efectul reducerii costurilor în evoluţia creditării să devină mai vizibil în a doua jumătate a anului”, mai spune Rozalia Pal.

Pentru instrumentele de stat, scăderea dobânzii-cheie s-a reflectat deja într-o scădere semnificativă a costului finanţării. Astfel, de la un randament de 10% pentru toate maturităţile la sfârşitul anului trecut, costul în cazul licitaţiilor cu titluri de stat a coborât cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, o îmbunătăţire a condiţiilor de finanţare şi pentru stat.              

Economiile vor avea bonificaţii mai mici

Depozitele bancare vor continua să aibă dobânzi din ce în ce mai mici ca efect al deciziei luate de BNR. Dacă la ora actuală bonificaţiile ajung la 7%-8% pentru economiile în lei, cele pentru valute rar trec de 3%. „Pentru dobânzile la depozite, scăderea dobânzii-cheie atrage, de asemenea, reduceri. Perioada în care vedeam dobânzi de peste 10% la economiile în lei a trecut, însă depozitele sunt în continuare remunerate, în România, la o dobândă reală pozitivă mai mare decât în alte ţări”, mai menţionează bancherii.

La începutul anului trecut, când dobânda de politică monetară era la nivelul de 10%, cea mai mare bonificaţie din piaţă o avea Intesa Sanpaolo, 17%.