BNR avertizează asupra unei noi înrăutățiri a perspectivei inflației. Rata anuală ar putea ajunge la 9,6% în decembrie 2025

Criza economica / Sursa foto: Thunderstock17 | Dreamstime.com

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 12 noiembrie 2025 arată o nouă înrăutățire a perspectivei inflației.

BNR estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 9,6% în decembrie 2025, peste nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar revenirea în intervalul țintei se va produce abia în trimestrul I 2027.

Inflația crește peste estimări în prima parte a perioadei de prognoză

Minuta BNR subliniază că membrii Consiliului văd o deteriorare clară a evoluției inflației, mai ales în prima parte a orizontului de prognoză.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.”

Conform documentului, inflația reintră în intervalul țintei abia în trimestrul I 2027, ceea ce înseamnă o întârziere de șase luni față de prognoza din luna august. BNR precizează: „Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.”

Impactul eliminării plafonului la energie și al majorării taxelor

BNR identifică sursele creșterii inflației în evoluțiile recente din economie. Membrii Consiliului notează că „Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază.”

Documentul arată că efectele directe ale eliminării plafonărilor și ale creșterilor fiscale se vor disipa începând cu trimestrul III 2026, când inflația va înregistra o corecție amplă.

BNR subliniază: „S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate –, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte.”

Riscuri privind anticipațiile inflaționiste

Potrivit Consiliului, unul dintre riscurile majore rămâne comportamentul anticipațiilor inflaționiste. Membrii BNR consideră că perioada prelungită de inflație ridicată poate influența semnificativ sentimentul economic.

„Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.”

În același timp, BNR reamintește că actualele creșteri sunt în mare parte efectul unor șocuri temporare, iar după epuizarea lor, inflația ar trebui să se tempereze puternic. „Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei.”

Efecte asupra consumului și investițiilor

Minuta reflectă și îngrijorările privind impactul măsurilor fiscal-bugetare. Membrii Consiliului au evidențiat faptul că aceste măsuri reduc cererea de consum și influențează investițiile.

„În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani.”

Evoluția CORE2 ajustat rămâne ridicată

BNR arată că inflația de bază va continua să fie influențată de majorarea TVA și de anticipațiile ridicate pe termen scurt.  „Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei.”

În privința proiecțiilor, documentul precizează: „Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.”

BNR menține dobânda-cheie neschimbată

În aceeași ședință, Consiliul de administrație a decis menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%. Rămân neschimbate și dobânda Lombard, la 7,50%, și rata facilității de depozit, la 5,50%. De asemenea, BNR păstrează nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.