Blocată de conflictul dintre Sudul sărac și Nordul bogat, UE își înfruntă destinul

Blocată de conflictul dintre Sudul sărac și Nordul bogat, UE își înfruntă destinul

  Germania și Olanda nu par dispuse să cedeze: dacă vor bani ca să-și salveze economiile, țările din sudul UE ar trebui să apeleze la calea bătătorită a împrumuturilor. Ideea nu le convine, însă, nici italienilor și spaniolilor, nici francezilor care se tem de o nouă criză devastatoare a datoriilor publice. Jurnaliștii greci de la iefimirida.gr știu prea bine prin ce a trecut țara lor cu Troika (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) din cauza datoriilor, așa că au consultat experții să afle care sunt riscurile pentru Uniunea Europeană:

Ce putem învăţa din criza precedentă din Zona Euro? Giannis Emmanouilidis şi Fabian Zuleeg de la European Policy Centre susţin că aşa cum s-a întâmplat în criza euro anterioară, UE şi membrii ei vor trebui să asume o acţiune colectivă mai hotărâtă, dictată de necesitate şi nu de opţiune.

Timpul este crucial, întrucât întârzierea se poate dovedi fatală pentru colaborarea între statele membre şi va alimenta vocile eurosceptice.

Într-un articol pentru European Policy Centre, Andrew Duff nu pare prea încântat de deciziile Eurogrupului. Din punctul său de vedere, efectul pachetului este improbabil să împiedice următoarea criză din Zona Euro, imediat după ce impactul economic real al pandemiei se va decanta.

Ne puteți urmări și pe Google News

Posibilii beneficiari ai măsurilor vor fi împovăraţi cu şi mai multe datorii naţionale, consolidând astfel dezechilibrele regionale în cadrul Zonei Euro. Astfel, el propune introducerea curajoasă a unor euroobligaţiuni federale care să fie garantate prin bugetul UE şi care să consolideze capacitatea bugetară a UE fără a înrăutăţi datoriile naţionale.

Dialogul public despre politica economică a UE are loc pe fondul creşterii dramatice a şomajului care s-ar putea aproape dubla, conform estimărilor companiei financiare McKinsey, întrucât se prevede că vor fi în pericol până la circa 59 de milioane de locuri de muncă.

Mai concret, se pare că 26% din locurile de muncă din Europa sunt în pericol din cauza reducerii orelor de muncă şi a salariilor, din cauza concediilor fără plată acordate, dar şi din cauza concedierilor definitive”.