În cazul britanic, de exemplu, printre cei sancționați se numără Lukașenko și fiul său, cărora li s-a interzis intrarea în regat şi le-au fost îngheţate activele.

Nu în ultimul rând, așa cum a declarat însuși Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sancțiunile lansate la 2 octombrie nu trebuie interpretate ca un punct de sosire final după care nu vor urma alte acțiuni, deoarece „lista persoanelor vizate va fi revizuită  constant, iar în cazul în care situaţia nu se îmbunătăţeştee, UE este pregătită să impună măsuri restrictive suplimentare”.

Reacția de la Minsk

Lukașenko este conștient de faptul că sistemul actual nu mai este durabil și că, dincolo de acuzațiile de ingerință străină, protestele populare sunt în mare măsură autentice.

Această conștientizare este motivul pentru care președintele Belarusului doreşte să reformeze Constituția, o etapă pregătitoare pentru evoluțiile viitoare în direcția schimbării și care nu ar trebui interpretate greșit: tranziția puterii va avea loc, deoarece este solicitată și dorită în mod tacit de către Kremlin, însă se va produce conform regulilor, condițiilor și ritmului pe care le vor dicta Lukașenko și Vladimir Putin.

Prețurile la energia electrică explodează. Cât va costa curentul

Vânt, ploaie și ninsoare până sâmbătă seara, inclusiv în București

În fazele imediat următoare introducerii sancțiunilor, autorităţile de la Minsk au anunțat o restricţionare a acreditărilor jurnaliștilor străini, au promis elaborarea unor represalii proporționale și au amenințat cu o revizuire directă a relațiilor diplomatice cu UE.

Pe fondul tuturor acestor lucruri, Lukașenko a abandonat orice ambiție de a se îndepărta de sfera de influență rusă, îngropând retorica și acțiunile care l-au caracterizat până la explozia insurecției postelectorale și acţionează cu diplomație în scopul detensionării relaţiilor cu Kremlinul.

În acest cadru de realiniere, cea mai recentă mişcare este prezentarea recentă a unui plan ambițios de boicotare a portului strategic din Klaipeda și agenda pentru Europa de Est a duo-ului Varșovia-Vilnius.

Svetlana Tikhanovskaia este un fel de Juan Guaidó?

Sancțiunile riscă să compromită și mai mult relațiile deja complicate dintre UE și Belarus, însă punctul de ruptură ar putea fi atins dintr-un alt motiv: decizia de a urma o linie politică similară celei din Venezuela, și anume sprijinirea până la capăt a unei opoziții care, deși se bucură de sprijin extern, nu este, în mod realist capabilă să inverseze ordinea stabilită.