Biserica ridicata de Stefan cel Mare in anul 1488 a devenit celebra pentru albastrul de Voronet, o culoare unica folosita la picturile exterioare si interioare.
Construita de Stefan cel Mare in anul 1488, in trei luni si jumatate, Biserica Voronet n-ar fi existat daca nu era Daniil Sihastru, duhovnicul domnitorului.
Acesta i-ar fi spus ca, dupa ce ii va invinge pe turci intr-o importanta batalie, sa ridice o biserica avand hramul Sfantului Gheorghe, in apropiere de Stanca Soimului, locul unde se afla celebra chilie a lui Daniil.
Opt ani mai tarziu, Daniil Sihastru trecea in lumea celor drepti, fiind ingropat in pronaosul bisericii. Dupa cincizeci de ani, el a fost pictat ca sfant pe peretele de sud al manastirii, la cererea Mitropolitului Grigore Rosca, cel caruia i se datoreaza pictura exterioara si pridvorul Bisericii Voronet.
Ca la expozitie
Inca de la intrare, privirea iti ramane fixata pe icoanele pictate pe peretii bisericii. Scenele care infatiseaza mii de sfinti, ingeri, forte malefice, regi, imparati sunt povestite de una dintre maicile ghid ale manastirii. „Icoanele dau viata cuvintelor”, spune maica Elena Simionovici (absolventa a Facultatilor de Litere si de Teologie).
Una dintre cele mai impresionante fresce, care ocupa intreaga fatada de vest a manastirii, este „Judecata de Apoi”. Structurata in cinci registre orizontale, fresca este strabatuta de un rau de foc, care desparte lumea celor drepti de cea a pacatosilor. Toate detaliile sunt prezentate in amanunt, cu minutiozitate.
Putin mai incolo, un batran ii arata nepotului sau icoanele Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Grupul de turisti a ajuns intre timp in dreptul „Arborelui lui Iesei” sau genealogia Mantuitorului, o vasta compozitie, cu peste o suta de personaje: regi, profeti etc., incadrati intr-o explozie florala de o armonie si de o cromatica desavarsite.
Totul pe fondul albastrului de Voronet. Se spune ca pictorii care au realizat frescele de Voronet au luat o farama din cerul Bucovinei si au pus-o pe peretii bisericii. „Au coborat cerul pe pamant ca sa-i ridice pe oameni la cer”, completeaza maica Elena.
Clopotele lui Stefan
Manastirea Voronet este unica si din punctul de vedere al acusticii. Din orice colt al sfantului lacas se aude la fel de clar liturghia, iar aceasta cantare razbate foarte clar si in exterior.
La Voronet, clopotele, realizate dintr-un aliaj de bronz, argint si aur, cheama - daca-s trase de maini indemanatice - numele Voievodului: Stefan-Voda... Stefan-Voda...! Cel putin asa spune maica Elena.
Fatada de sud
Fresca despre Sfantul Nicolae
Pictura de pe fatada de sud a manastirii incepe cu ilustrarea Acatistului Sfantului Ierarh Nicolae, marele facator de minuni. Fresca este atat de bine conservata, incat multi dintre privitori cu greu pot crede ca a fost facuta in anul 1547.
Mesterul care a realizat-o a ilustrat, in 17 scene, povestea vietii si a minunilor infaptuite de Sfantul Nicolae. „Despre pictura exterioara a Bisericii Voronet se spune ca e atat de luminoasa, de calda, de convingatoare, de unica, incat cei ce o vad nu o uita niciodata”, le spune maica Elena turistilor care o asculta cu gura cascata.
Patrimoniu
7 pentru Unesco
Sapte biserici cu pictura murala din nordul Moldovei au fost incluse, in 1993, pe lista patrimoniului mondial Unesco. Este vorba despre bisericile:
> Arbore
> Humor
> Moldovita
> Patrauti
> Probota
> Sucevita
> Voronet
Pledoarie
Uitati-va si e de ajuns sa intelegeti
Celebra solista de muzica populara Sofia Vicoveanca este unul dintre cei mai mari sustinatori ai manastirilor pictate din Bucovina. „Iti vine sa-ti pui sufletul in palma si sa-l daruiesti cand le treci pragul. Voronet, Sucevita, Moldovita, toate manastirile din acest colt de tara sunt adevaratele minuni ale Romaniei.
Bucovina toata e o mare minune, un colt de Rai. Cine reuseste sa inteleaga simbolurile pictate pe zidurile acestor manastiri, acela se poate considera implinit.
Uitati-va, si e de ajuns sa intelegeti de ce aceste manastiri sunt adevarate minuni, la turistii care vin din toate colturile lumii sa le viziteze si nu mai stiu cum sa le fotografieze, sa le filmeze, sa mai obtina explicatii de la maicute sau calugari despre istoria acestor capodopere. Cine nu a vazut manastirile din Bucovina nu a vazut nimic. Pleci mai bogat sufleteste de aici...”, spune interpreta.
Argument
O descriere a sufletului romanesc
„Daca ar trebui aleasa o emblema a tarii, sau macar a Moldovei, atunci aceea ar trebui sa fie Voronetul”, e de parere stareta manastirii, stavrofora Irina Pantescu.
„Aratati-mi tara din lumea asta unde sa nu se fi auzit de albastrul de Voronet! Nu mai are nevoie de nicio reclama. Dar nu este cu nimic mai presus sau prejos decat toate celelalte manastiri si biserici cu pictura exterioara din Bucovina”.
La randul lui, omul de arta sucevean Constantin Severin a scris o enciclopedie, „Imperiul Sacru. Manastiri si biserici din nordul Moldovei”.
„In perioada in care am scris despre manastirile din nordul Moldovei am avut senzatia coplesitoare ca incercam sa descriu sufletul si spiritul romanilor”, marturiseste artistul, precizand ca nu are niciun dubiu asupra faptului ca manastirile Bucovinei au devenit de mult un simbol al Romaniei”.
Fisa tehnica
Culoarea secreta
Dimensiuni. Este o biserica de dimensiuni reduse (25,5 m lungime fara pridvor, 7,7 m lungimea naosului si pronaosului, 10,5 m in dreptul absidelor laterale).
Unicitate. Este una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Stefan cel Mare, unica in lume pentru „albastrul de Voronet”, culoare al carei secret a ramas inca nedescoperit.
Potential. Zona in care se afla manastirea este una dintre cele mai frumoase si mai pitoresti din Bucovina, fiind vizitata anual de sute de mii de turisti.
Acces. Manastirea Voronet este situata la marginea cartierului cu acelasi nume al oraselului de munte Gura Humorului, la 36 de kilometri de municipiul Suceava.
Cazare si masa. Fiind un oras turistic, Gura Humorului dispune de zeci, poate sute de unitati de cazare, de la pensiuni agroturistice la cabane vanatoresti sau hoteluri de 2, 3 sau chiar 4 stele.
Semnal GSM. Bun in toate retelele.
Vox populi
„Icoanele spun totul”
Alina Stroici - Suceava: „Am fost de multe ori la Voronet. De fiecare data cand vin descopar lucruri noi... le inteleg mai bine. E foarte frumos aici...” Valeria Taru - Targu-Mures: „Secretul „albastrului de Voronet” si frumusetea picturii exterioare m-au impresionat mult.”
Loredana Buiciuc - Iasi: „Icoanele astea spun totul. Istoria acestei manastiri, de asemenea. E infiorator gandul ca picturile se degradeaza tot mai tare si nimeni nu se gandeste sa faca ceva.”
Mircea Vasiliu - Sibiu: „Intr-adevar e nemaipomenit! Auzisem de mult de la prieteni, dar abia acum am venit s-o vad.”
Arbore. Ridicata de parcalabul Luca Arbore (1503). Pictura dateaza din 1541. In naos se afla doua nise practicate in grosimea zidurilor, iar la exterior - o absida pentru masa pomenilor (caracteristica ce mai apare la o singura biserica)
Humor. Ridicata de logofatul Teodor Bubuiog (1530), pe locul unei asezari de secol XIV. Nu are turla. Arhitectura cu necropola si pridvor deschis - primul din arhitectura moldoveneasca. Tema centrala a picturii exterioare: asediul Constantinopolului
Patrauti. Ridicata de Stefan cel Mare (1487). Are dimensiuni mici si foloseste arcele piezise, specifice arhitecturii moldovenesti. Pictura interioara, inclusiv tabloul votiv cu scena „Plangerii” si „Cavalcada sfintilor militari”, este deosebit de valoroasa
Probota. Este o ctitorie a lui Petru Rares (1530). Pictura interioara (refacuta) si exterioara (distrusa) dateaza din 1532. Arhitectura este reprezentativa pentru Moldova secolului al XVI-lea
Picturile realizate pe un fond de culoare verde s-au pastrat incredibil de bine timp de peste 400 de ani La poalele muntilor, pe valea paraului Sucevita, la 18 kilometri sud-vest de orasul Radauti, se afla Manastirea Sucevita. Lacasul sfant si-a dobandit faima atat prin arhitectura sa deosebita, cat si prin pictura unica, pe care cercetatorul francez Paul Henry o considera „testamentul artei moldovenesti”.
Construita intre 1582-1591 ca o cetatuie in care sa nu poata patrunde picior de pagan, Sucevita, cu zidurile si turnurile ei, cu biserica si sutele de picturi ramase de peste patru secole pe peretii lacasului de cult, este una dintre bijuteriile Bucovinei. Ctitori au fost fratii Movila. Unul dintre ei, Ieremia Movila, avea sa ajunga ulterior domn al Moldovei.
„Scara virtutilor”, scena unica
Pictura exterioara a Manastirii Sucevita, desfasurata pe un fond de culoare verde, este cel mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara.
Mesteri au fost doi frati, pictorii moldoveni Ioan si Sofronie Zugravu. Ei au pictat pe tencuiala uda, cu culori minerale si vegetale, frescele fiind si azi aproape la fel de clare ca in urma cu 400 de ani. Secretul culorilor a fost luat de pictori in mormant, la fel ca in cazul celorlalte biserici pictate din nordul Moldovei.
Pe latura de nord se afla o scena unica in Romania, si anume „Scara virtutilor”, considerata o capodopera a picturii medievale romanesti, care reda lupta dintre bine si rau, contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului, imagine care-i sare imediat in ochi celui ce trece de poarta manastirii.
Icoana facatoare de minuni
Cel mai de pret bun al Manastirii Sucevita este considerata Icoana Maicii Domnului. Datand din 1585, a fost pictata la Bizant si donata bisericii de mitropolitul Gheorghe Movila. Aceasta icoana, spune maica Tatiana, „a fost facatoare de minuni inca de la inceput, pentru cei care se rugau cu credinta si evlavie, vindecand tot felul de suferinte, boli si necazuri”. (Sergiu Rusu)
Legenda Suvita de par a Elisabetei Movila
In muzeul Manastirii Sucevita se afla, pe langa insemnate valori de arta medievala (broderii, argintarie, tetraevangheliare ferecate in argint aurit, sculpturi in lemn sau icoane), o suvita din parul Elisabetei Movila, sotia domnitorului Ieremia Movila, pusa intr-o capsula de argint.
Legenda spune ca in anul 1616, in urma razboiului cu turcii, Elisabeta Movila a fost luata prizoniera si, in drum spre Constantinopol, vazand ca nu mai are nicio sansa sa se intoarca in tara, si-a taiat o suvita din par, a asezat-o intr-o capsula de argint, pe care a trimis-o in tara, sa fie asezata la mormantul sotului ei.
Vox populi
„Moldovita si Sucevita mi-au placut cel mai mult”
Adrian Ionescu - Constanta: „La Sucevita, m-a impresionat in primul rand vechimea ei, faptul ca s-au pastrat foarte bine culorile dupa atatea sute de ani.”
George Stamate - Bucuresti: „Am fost la mai multe manastiri, dar totusi Sucevita mi se pare cea mai frumoasa dintre toate.”
Gavril Taru - Targu-Mures: „E pentru a cincea sau a sasea oara cand vizitez aceste manastiri. Vin atat pentru momentele de reculegere, cat si pentru a admira formidabila realizare a spiritului romanesc.”
Mirela Darie - Craiova: „Moldovita si Sucevita mi-au placut cel mai mult. E prima oara cand vin si am ramas foarte impresionanta de arhitectura si picturile lor.”
Ctitorita de Petru Rares
„Fortareata” de la Vatra Moldovitei
In comuna suceveana Vatra Moldovitei, la 27 de kilometri de Campulung Moldovenesc, se afla Manastirea Moldovita. Vechea biserica, atestata documentar din 1402, s-a prabusit din motive necunoscute, drept pentru care Petru Rares a construit, in 1532, lacasul care se vede si astazi.
Tot Petru Rares a ridicat chiliile, o casa domneasca, ziduri puternice si turnuri de aparare in cele patru colturi ale manastirii. Biserica a fost pictata in 1537, atat in interior, cat si in exterior. Spre deosebire de Sucevita, specialistii au observat in pictura murala de la Moldovita diferente de stil intre scene, semn ca, cel mai probabil, la pictarea manastirii au muncit mai multi artisti.
Pictura murala intalnita aici atat in interior, cat si pe peretii exteriori, asemenea celei de la Humor ori Voronet, este caracterizata printr-o frumusete si o originalitate deosebite, integrandu-se in complexul picturii manastirilor bucovinene.
Si Moldovita a avut o istorie zbuciumata, fiind inchisa vreme de aproape 140 de ani. Manastirea a fost mult timp privita cu nepasare, iar intr-o perioada, o buna parte din lacasul de cult a fost intr-o stare avansata de deteriorare. Totusi, a renascut in urma lucrarilor de restaurare, astazi fiind una dintre atractiile principale ale turistilor care vin aici din toate colturile tarii si din strainatate.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Recomandările noastre
